Ziarul

  ziare    propune o publicatie     trimite o stire    

Ziarul Online - Ziare romanesti - Stiri Evenimentul Muscelean online

 

Ziarul "Evenimentul Muscelean"

Website: http://www.evenimentulmuscelean.ro

Ziar inscris in categoria Locale in judetul Arges

Descriere:
Evenimentul Muscelean - Ziarul tuturor muscelenilor. Informatie de calitate oferita cu profesionalism, stiri locale si judetene, politica, social, economic, fapt divers, sport, zilnic, saptamanal, bisaptamanal

propune o publicatie

Ultimele stiri din Evenimentul Muscelean de azi - Ziarul Evenimentul Muscelean online


Mioveni, feeric, sub o mantie de cristale, Câmpulung, sub o zdreanţă prăpădită

La noi, nu e sărăcie cât e lene din partea autorităţilor şi lipsă de respect pentru cetăţeni
Deşi Câmpulungul are un arhitect şef - un specialist care a avut ocazia să lucreze în străinătate şi să vadă bunul gust în aspectul unei aşezări urbane - ne-am fi aşteptat ca experienţa şi pregătirea sa să se reflecte în imaginea municipiului în această perioadă din an, când toate localităţile strălucesc, la propriu, în întâmpinarea noului an. Sărăcuţ, cârpit, dezordonat, umil şi „gol puşcă” de trecători pe stradă, la orele serii, acesta este Câmpulungul, ruda amărâtă a oraşelor şi municipiilor argeşene, unde modestia financiară este întrecută de dezinteresul autorităţilor de a le oferi locuitorilor imaginea de basm visată, care îi face, de câţiva ani, să ia calea Mioveniului. Dacă n-ar fi fost atât de stricate drumurile de la Câmpulung către localităţile civilizate ale judeţului, cu siguranţă, în noaptea dintre ani, primarul ar fi ciocnit şampania cu viceprimarul şi o mână de aghiotanţi, în faţa unei Pieţe a Primăriei pustii. Din 2009 încoace, Mioveniul concurează cu el însuşi în materie de decoraţiuni de sărbători, lăsându-l în urmă până şi pe fârtatele Piteşti, prin spectacolul de lumină şi culoare care scaldă oraşul constructorilor de automobile.
Odată ajuns la Mioveni, ai sentimentul că ai păşit într-o magnifică lume de poveste, în care clădirile, arborii, aleile, rondurile de spaţiu verde, stâlpii, pe toată întinderea localităţii, au fost transformate în piese strălucitoare ale unui regat peste care noaptea nu coboară niciodată. Odată ce ţi se umplu ochii de feeria creată de iluminatul de sărbători generos şi executat cu migală şi profesionalism, uiţi de imaginea second hand a târgului răpciugos, în care ţi se inoculează permanent ideea de a fi mândru de istoria lui. În rest, prezent şi viitor nu ne trebuie. Prezentul din Mioveni îl teleportează pe câmpulungeanul venit din griul deprimant şi, din păcate, permanent într-un splendid tărâm de basm, care îl încarcă cu energie pozitivă, risipită rapid la întoarcerea acasă.
Toţi pomii ornamentali au fost împodobiţi cu şiraguri dese de beculeţe, aşezate în spirale simetrice. Au muncit lucrătorii societăţii subordonate Consiliului Local, cu rol de ADP, cu grija şi fineţea cu care realizează peisajele din nisip călugării tibetani. Pe tuia au fost răsucite, iar pe tei au îmbrăcat tulpina cu totul şi crengile, încât îţi dau impresia că braţele sunt nişte jerbe de lumină care ţâşnesc spre cer. O bogăţie electrizantă, care îţi fură privirea, şi pe conifere, încât par făcute din ghirlande de becuri, nu că sunt decorate. Echipele care au lucrat, nu glumă, la ornarea oraşului - care nu degeaba s-au apucat de această muncă din octombrie - au folosit mai multe feluri de aranjamente, tocmai pentru a crea varietate. Adică să n-ai timp să te plictiseşti de ce vezi într-o lună, chiar dacă ieşi în oraş seară de seară. Din copacii înalţi curg jerbe argintii, ca dintr-o fântână din care izvorăşte nu apă, ci tot lumină. Iar arbuştii pitici asigură iluminatul în partea de jos a tabloului ale cărui piese au fost realizate parcă din cristale.
Cine n-a fost acolo ar putea să încerce să-şi imagineze atmosfera spectaculoasă, creată de un coridor de lumină, pe sub care se plimbă seara locuitorii, ca să-şi încarce bateriile pentru a doua zi. Peste tot vezi arcade şi tunele aranjate în aceeaşi notă, a splendorii de care oamenii care plătesc taxe şi impozite la Primărie merită să se bucure. Eşti alt om după ce simţi plăcerea oferită de atâta frumuseţe în jur! Până şi sania lui Moş Crăciun trasă de reni a fost reconstituită tot din linii ondulate de lumină.     
Este adevărat, costă să montezi o asemenea cantitate de instalaţie într-un pom - iar la Mioveni sunt îmbrăcaţi toţi, de jos până sus, inclusiv tufişurile - însă, la noi, nu banii sunt cea mai mare problemă, care ne împiedică să ne apropiem măcar de periferiile vecinilor mai bogaţi. Maniera haluciantă în care au lucrat cei care au montat instalaţiile, care se rezumă la o mare scârbă, „căci avem salarii mici!” Nici măcar în faţa Primăriei ADP-iştii - căci la noi celui care dă cu sapa i se dă şansa să-şi arate simţul estetic (sau lipsa lui) la decoraţiunile de Crăciun - n-au făcut nişte aranjamente mai îngrijite, ci au aruncat parcă cu furca, în sila cea mare, plasele de beculeţe pe tufele de tuia. Strâmbe, rare, întrerupte, căci nu putem avea pretenţii să funcţioneze toate beculeţele... atât s-a putut pentru contribuabilul din municipiu. Onoarea centrului este salvată de instalaţia trasă între Primărie şi Clubul ARO, ceva mai arătoasă decât ceea ce am avut până acum, asta pentru că s-a ocupat de ea o firmă care are habar de astfel de lucruri. Slavă Domnului că a fost înlocuită cuşca din care mai lipsea Moşul încătuşat de DNA din zona „Dinicu Golescu”, cu o orhidee luminată, cum găseşti şi la Mioveni. Numai că acolo găseşti o “grădină”, nu una singură.                                                           
Dacă în centru stilul de aranjare dă impresia de neîngrijit, în cartiere este o comicărie aninarea de crengi a instalaţiilor de iluminare, ca efect al aruncării lor de la distanţă. Urât şi făcut ca să fie, nu ca să încânte. Nici măcar pe variantă, o zonă cu trafic serios, decoratorii nu s-au învrednicit să schimbe ornamentele bătrâne şi defecte, cu becuri arse. În schimb, am remarcat că a fost înzorzonată strada Doctor Nicolae Fălcoianu, care duce la Creţişoara, unde locuiesc oameni cu stare (în zona de blocuri stă primarul, dar suntem siguri că n-are legătură cu acest aspect împodobirea făcută cu ceva mai mult simţ de răspundere).
Cu atâta sărăcie şi stângăcie în primenirea de sărbători a urbei, se justifică lipsa unei festivităţi de aprindere a luminilor, aşa cum fac toate administraţiile locale din judeţ şi din ţară. La Piteşti s-au aprins de 1 Decembrie, după defilarea cu torţe a militarilor, la Mioveni, în ajun de Moş Nicolae. La noi, autorităţile le-au aprins când au avut ce aprinde, dar, în orice caz, în urma tuturor. Primarul spunea, odată, că el nu face risipă de bani cu iluminatul de sărbători. Păi, şi cu iluminatul din Kretzulescu, pe un şantier în lucru, de ce face?! Scuza cu lipsa banilor n-o mai crede nimeni. Faptul că noi n-avem măcar pe sfert din ce au vecinii noştri n-are legătură cu banii, ci cu lenea şi lipsa de respect a autorităţilor, care nu ştiu decât să-i jupoaie pe contribuabili, fără a le oferi mai nimic în schimb.

Revoluţionarii noştri şi-au riscat viaţa certându-se pe funcţii în Primărie

În timp ce Capitala era scăldată în sânge,
În urmă cu 20 de ani, Patriarhul Teoctist a permis şefilor revoluţionarilor, la nivel naţional, să monteze pe un perete al clopotniţei Mânăstirii „Negru Vodă” o placă pentru cinstirea eroilor Revoluţiei din decembrie ’89, iar sub ea, în zid, a fost îngropat un pergament cu numele a peste 3.000 de luptători. În perioada de glorie a acestei categorii speciale de bugetari, s-a ajuns, de la 3.000 de nume, la mai bine de 30.000, majoritatea „remarcaţi” graţie sacrificiului lor în acele zile de foc, aproximativ 300 dintre cei care „şi-au riscat viaţa” în „revoluţia” câmpulungeană fiind din Muscel. În această primăvară, când liderul Bebe Ivanovici a fost prezent la Câmpulung, în fruntea unei suite de revoluţionari în limuzine de lux, aceştia au anunţat că epistola va fi scoasă din peretele mânăstirii la împlinirea a 25 ani de la îngroparea ei, adică peste cinci ani. La Câmpulung, fără să fi fost revoluţie, avem aproape 300 de inşi posesori de certificate, care le-au asigurat bani cu nemiluita, facilităţi fără număr şi, în general, un trai tihnit, fără grija zilei de mâine. Au ajuns revoluţionari, culmea, unii care, în decembrie ’89, erau în scutece. Ce a însemnat Revoluţia la Câmpulung: o vânzoleală, timp de două zile şi două nopţi, prin Primăria Câmpulung, de la al cărei balcon s-au aruncat tablourile lui Ceauşescu, s-au ţinut discursuri şi s-au incendiat materiale de propagandă. Între cei care asediaseră Primăria s-a iscat o ceartă pe funcţii, asta în timp ce oraşul era cuprins de isteria  zvonurilor cu teroriştii care voiau să arunce în aer Barajul Râuşor. În timp ce Bucureştiul era scăldat în sânge, la noi, lumea se înghesuia să profite de una dintre libertăţile câştigate în decembrie ’89: un pachet de ţigări BT în plus şi o cutie de ness.

„Am primit sarcina de a-l sechestra pe comandantul Securităţii, Petre Motrun”

Cu câteva luni înainte de a muri, Constantin Puiu Popescu, mai cunoscut pentru funcţia sa de şef la Deţinuţi Politici, ne-a înmânat un manuscris, în care a prezentat, din punctul său de vedere, „Revoluţia” consumată în Primăria Câmpulung, unde luptele au însemnat portrete ale dictatorului distruse, cărţi propagandistice arse, speech-uri la microfon, în dorinţa de a pune mâna pe putere la nivel local. Iar, în oraş, debandadă, cozi la apă îmbuteliată, din cauză că “se otrăvise apa”, fabrici şi uzine părăsite de muncitori. În ziua de 22 decembrie 1989, Puiu Popescu se afla la atelierul de tâmplărie al Cooperativei Meşteşugăreşti Munca Colectivă, unde a auzit la radio de fuga cu elicopterul a lui Nicolae Ceauşescu, înfricoşat de reacţia mulţimii dezlănţuite. A părăsit atelierul şi a alergat spre centrul Câmpulungului. Pe drum s-a întâlnit cu fostul maior de securitate Oancea, cel care, după cum mărturisea, îl percheziţiona, îi hărţuia copiii şi îl trimitea la munca de jos. S-a oprit în faţa lui, trecându-i prin minte gândul răzbunării, dar şi-a revenit rapid, realizând că o simplă bătaie aplicată securistului nu va şterge anii de suferinţă. În acea zi, însă, Oancea avea o mare grijă: să se pună la adăpost de lumea eliberată de coşmarul comunist.
Puiu Popescu s-a oprit la Mânăstirea „Negru Vodă”, unde a avut parte de o scenă care l-a mişcat: călugării plângeau în faţa televizorului. Străinul de locaşul de cult le-a cerut monahilor pe un ton autoritar să deschidă clopotniţa, ca să poată trage clopotele. Cu bărbile pline de lacrimi, vieţuitorii mânăstirii i-au deschis drumul către clopotul cel mare. „Mi-am aruncat geaca de piele şi, cu greutate la început, am reuşit să mişc clopotul în dangăt de bucurie, după atâta amar de vreme. Trecuse o jumătate de oră, iar mâinile aproape nu le mai simţeam. Erau umflate de frânghia groasă, în jurul căreia îmi încolăcisem braţele, tocmai pentru ca balansul clopotului să fie cât mai mare. O vreme, nu am mai auzit nimic. Lumea începuse să se îndrepte către centrul civic.”, scria el.
Acesta s-a oprit la sediul cooperativei şi, în faţa conducerii, a dat jos de pe perete portretul lui Nicolae Ceauşescu, pe care l-a rupt. Apoi i-a cerut lui Ion Năftănăilă, coleg de serviciu şi viitor primar al comunei Albeştii de Muscel, un chibrit şi a incendiat tabloul pe soclul Statuii Soldatului Erou din 1916. „O bucurie în plus mi-a fost să fac acest gest în faţa casei în care m-am născut. Mama mă privea cu drag, umbrită, totuşi, de teamă. Primăria s-a umplut de o lume pestriţă, printre ei descoperind oameni răi, certaţi cu legea. A apărut un ţigan cu un drapel, fapt care l-a determinat pe profesorul Cartaleanu să facă observaţia corectă: Revoluţia nu putea fi reprezentată prin orice om de pe stradă. În mulţime am văzut şi oameni serioşi. Constantin Negru, impiegat de mişcare la staţia CFR Câmpulung, şi tânărul medic reumatolog Bogdan Albulescu, erau iniţiatorii unei organizări a revoluţionarilor. Am primit sarcina de a-l sechestra pe comandantul Securităţii Câmpulung, Petre Motrun. În drum spre Camera 7, l-am întrebat dacă mă cunoaşte. Mi-a răspuns că nu, justificând că el lucrase la Uzina ARO. M-am simţit jignit, pe de-o parte, iar, de pe altă parte, nu l-am crezut. În vacarmul generalizat, totuşi, s-a găsit un consens din partea tuturor: Să vină armata!”, consemna Constantin Puiu Popescu.

„Ghinea dispusese stingerea luminilor în Primărie de frica teroriştilor”

La parter fusese adus un televizor, care îi ţinea la curent pe ocupanţii Primăriei cu desfăşurarea evenimentelor din Capitală. La balcon au fost instalate difuzoare, de unde vorbitorii care prinseseră curaj au ţinut discursuri anti-Ceauşescu. Când microfonul a ajuns la Constantin Popescu, acesta a vorbit despre suferinţele poporului şi despre sacrificiul unor lideri politici precum Iuliu Maniu, George Brătianu, Ion Mihalache, morţi în închisorile comuniste. „Sosirea armatei, în frunte cu comandantul Garnizoanei, maiorul Nicolae Popescu, m-a determinat să-i cer două lucruri de maximă importanţă: desfiinţarea gărzilor patriotice, creaţie a lui Ceauşescu, şi Securitatea să fie dezarmată, iar arhiva ei să fie trecută sub paza armatei. Am fost ameninţat cu moartea de electricianul Pană, care nu-şi dorea desfiinţarea gărzilor patriotice din care făcea şi el parte.”, mai nota Puiu Popescu. Ajungând din nou la balconul Primăriei, l-a primit acolo pe profesorul Gheorghe Bâlea, fost deţinut politic, închis în două rânduri, căruia i-a înmânat microfonul pentru a lua cuvântul în faţa mulţimii. La balcon a urcat şi micul grup PNŢ din ilegalitate, în frunte cu fratele vitreg al lui Puiu Popescu, medicul radiolog Alexandru Cristescu. „După ce l-am închis pe comandantul de Securitate Petre Motrun în Camera 7, am primit misiunea de a patrula cu o maşină ARO prin oraş, împreună cu magazionerul Ion Ilincu, pentru a nu fi sparte magazinele pe timpul nopţii.”, povestea Constantin Puiu Popescu.
Revoluţionarii din Câmpulung au redactat, pe 23 decembrie 1989, un comunicat, care a fost răspândit în tot oraşul. Iată cum suna conţinutul acestuia:
„Câmpulungeni şi musceleni!
România este în mâinile poporului!
Poporul suntem noi toţi!
Tot ce este în jurul nostru ne aparţine.
Trebuie să apărăm cu orice preţ avuţia naţională, valorile materiale, care acum sunt ale noastre.
Mercenarii lui Ceauşescu, vânzători de neam şi ţară, încă pot să acţioneze subversiv, sub masca oamenilor paşnici. Vigilenţă mărită!
Nu încredinţaţi accesul la punctele cheie unor oameni necunoscuţi decât colegilor de muncă în care aveţi deplină încredere.
Luptaţi ca să consolidăm cuceririle obţinute prin jertfe de sânge!
Luptaţi pentru dreptul de a avea o viaţă liberă, demnă, liniştită şi îmbelşugată!
Trăiască România Liberă!”
Comitetul Frontului pentru Salvare Naţională din Câmpulung Muscel  
Preşedinte al C.F.S.N. fusese ales Constantin Negru, din acest organ făcând parte şi Nicolae Ghinea, Sergiu Cicu şi Alexandru Dram. Imediat s-a declanşat intoxicarea populaţiei de către un grup consistent, care mărşăluia prin oraş şi striga că apa este otrăvită.

„Carnetul (de membru FSN) mi-a fost luat de noul primar al Câmpulungului, Bondoc”

Puiu Popescu a primit carnetul de membru FSN cu numărul 6. Din acest moment, mai scria fostul lider al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Musceleni, filiala Câmpulung, s-au iscat discuţii aprinse cu grupul lui Ghinea, care a devenit şi a rămas secretar al Primăriei Câmpulung în toate administraţiile locale care s-au perindat în ultimii 25 de ani. „Peste noapte s-au dat alarme false că vin paraşutiştii, că se otrăveşte apa în tot oraşul sau că vin teroriştii. Cei creduli luau măsuri ridicole. Am protestat vehement împotriva lui Ghinea, care dispusese stingerea luminilor în Primărie de frica teroriştilor. În a doua zi a Revoluţiei, pe 23 decembrie 1989, mulţimea manipulată mă chema să vorbesc de la balcon în legătură cu moartea generalului Vasile Milea. Am făcut-o cu drag, mai ales că acest personaj central al Revoluţiei era în atenţia noastră, a celor din Rezistenţă, de foarte multă vreme. De altfel, la înmormântarea generalului, în comuna natală Lereşti, delegaţia noastră a fost prezentă. Din păcate, nu i s-a permis profesorului Gheorghe Bâlea să spună câteva cuvinte la catafalcul fostului lui elev.”, a continuat acesta. 
Popescu s-a mai plâns în memoriul său de faptul că ostilităţile la adresa sa erau din ce în ce mai dure. „Am fost obligat să mă adresez procurorului de serviciu, la Judecătoria Câmpulung. În timp ce dactilografa consemna plângerea în faţa procurorului, şeful revoluţionarilor, Constantin Negru, a intrat pe uşă agitat, rugându-mă să revin la Primărie, să liniştesc oamenii, ca nu cumva aceştia să treacă la acte huliganice.”, a adăugat el. S-a întors la Primărie şi le-a vorbit din nou oamenilor care înconjuraseră instituţia. „Seara, când mulţimea s-a retras din Piaţa Primăriei, Sergiu Cicu (n.r. directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, funcţie pe care a dobândit-o mai târziu), împreună cu dr. Albulescu, a venit la mine şi mi-a spus că trebuie să părăsesc Primăria. „De ce? Cine a dat dispoziţia aceasta?”, am întrebat. „Motrun.”, mi s-a răspuns. Fostul şef al Securităţii fusese eliberat.” Câţiva ani mai târziu, acesta a fost înaintat în gradul de colonel.
„Acasă, la numai o oră de la părăsirea Primăriei, au venit la mine oameni, nu ştiu cum s-a dus vestea aşa de repede. Toţi au insistat să plec la Bucureşti, la televiziune. Nu aveam bani, nu luasem salariul. Vecinul meu, Virgil Cucu, mi-a dat 500 de lei. Nedormit, am luat trenul de Bucureşti. Prin Ioan Bărbuş, am ajuns pentru prima dată, după atâta conspirativitate, la Corneliu Coposu, trecând uşor prin filtrele revoluţionarilor, datorită legitimaţiei FSN. Din păcate, la întoarcere, carnetul mi-a fost luat de noul primar al Câmpulungului, Bondoc. Corneliu Coposu mi-a mărturisit că nici el şi nici Ion Diaconescu nu au fost acceptaţi la televiziune. Mi-a cerut să mă deplasez imediat la Buzău (apoi la Ploieşti), să ne refacem organizaţia politică, chiar în condiţia nelegală în care se afla partidul, fără recunoaştere judecătorească a Tribunalului Bucureşti.”, a continuat relatarea acestuia.
Revenit la Bucureşti, pe 25 decembrie 1989, câmpulungeanul a făcut Crăciunul cu câţiva revoluţionari. În Capitală încă se trăgea şi mureau oameni. Seara a urmărit la televizor executarea soţilor Ceauşescu, după un simulacru de proces. Pe 26 decembrie 1989, a revenit la Câmpulung. „Primăria era ocupată de oameni care colaboraseră cu Securitatea şi făceau parte din structurile vechi comuniste. Mi-a fost dat să trec în următoarele săptămâni, apoi ani, prin devastări ale sediului AFDPR din oraşul meu natal, unde Rezistenţa anticomunistă a durat mai bine de 15 ani, cea mai îndelungată luptă din toată Europa răsăriteană. Intervenţiile lui Corneliu Coposu, prin trimiterea a doi deputaţi din Consiliul Europei la Câmpulung, nu ne-au ajutat cu nimic. În timpul mineriadei, totuşi, muscelenii au avut curajul să-l ascundă câteva zile pe Ion Raţiu, în condiţii asemănătoare perioadei comuniste. Familia Opran l-a protejat cu riscuri enorme. Televiziunea 2 Paris a filmat un atac la sediul nostru soldat, din fericire, numai cu răniţi. Am refuzat spitalizarea, stând de pază şi noaptea. Oare, cine conducea aceste atacuri huliganice, cu sute de derbedei şi o poliţie inactivă?!”, a încheiat Constantin Puiu Popescu, devenit într-un final economist şi, din anul 2000, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici Musceleni, filiala Câmpulung. În februarie 2010, s-a stins din viaţă.

Aleşii noştri postează pe Facebook poze din vacanţele exotice

Facebook-ul a devenit un spaţiu ideal pentru a-ţi face publicitate, dincolo de ideea de a-ţi face prieteni. Pentru aleşii locali este un mod ideal de a câştiga electorat, dovada cea mai clară a fost victoria lui Klaus Iohannis, care a fost posibilă şi datorită publicităţii de pe paginile de socializare. Astfel, nici aleşii noştri locali nu au pierdut ocazia de a posta imagini şi mesaje de încurajare pentru un candidat sau altul. Bineînţeles că nici cadrul personal nu lipseşte, aceştia arătând, prin imagini, vacanţele exotice şi evenimentele personale la care participă. Consilierii locali care s-au expus pe pagini de socializare sunt Maria Cotenescu, Ionică Udrea, Dan Şipoteanu, George Bălan, Cristi Creţu, Emilian David, Iustinian Stănescu, Bogdan David, Lucian Ionescu şi Anca Dumitrescu. În fruntea lor se află primarul Călin Andrei, care este extrem de activ, postând poze, îndemnuri, precum şi melodii ale trupelor sale preferate.

Maria Cotenescu arată că este o fire religioasă, iar vacanţele le petrece atât în ţară, cât şi în afara graniţelor. Consilierul local nu ratează niciun moment  în care să nu posteze câte o fotografie sau chiar album cu mănăstirile pe care le vizitează. În anul 2008, a poposit la mai multe lăcaşuri de cult din Moldova, dar a trecut şi prin Sibiu, imortalizând momentul printr-o fotografie în Piaţa din centrul istoric. Un album interesant este din Turcia, din 2009, acolo unde nu a ratat să se pozeze în straie tradiţionale. Mai mult decât atât, într-o fotografie apare lângă o narghilea, semn că a încercat şi tradiţiile locului. Un moment special postat de consiliera PSD a fost năşirea lui Petru Aron Rusei la Mănăstirea “Negru Vodă”.

• Un alt membru din Consiliul Local care este activ pe Facebook este Ionică Udrea. Acesta a postat multe dintre acţiunile partidului din care face parte, de la imagini din Câmpulung, la cele de la Piteşti, unde într-o poză de grup apare împreună cu Dan Diaconescu. Unul dintre cele mai importante evenimente mediatizate de acesta pe Facebook a fost nunta fiicei sale, care a avut loc în luna august, la Imperial Ballroom. Acesta apare în fotografii alături de miri, de fostul său coleg de partid, Marin Ciobanu, dar şi de deputatul Mihai Deaconu.
Nu lipsesc nici consemnări şi fotografii legate de activităţile acestuia de prin Câmpulung, despre plantări de copaci şi igienizarea zonei de la intrarea în Câmpulung. Foarte multe imagini au fost imortalizate în mijlocul oamenilor, în perioada campaniei electorale din 2012. Acesta a fost şi anul în care s-a înscris pe pagina de socializare, strângând până în prezent 1.558 de prieteni. Cel mai probabil, a intrat în lumea virtuală tocmai pentru a intra în legătură cu alegătorii, pagina sa fiind plină de sloganuri de încurajare pentru Dan Diaconescu şi reprezentanţii partidului său. A menţionat că a fost prin ţări europene precum Germania - Berlin şi Hamburg, Bulgaria, Serbia, Olanda.

Dan „Şarpe” Şipoteanu este consilierul local care iubeşte cel mai mult concediile în afara ţării. Cu fiecare ocazie ivită, acesta postează pe Facebook câte o fotografie din ţările exotice pe care le vizitează. Anul acesta, şi-a sărbătorit ziua de naştere într-o lume de vis. Concediul şi l-a făcut în insule precum Bali - Padang Padang şi Phi Phi - Thailanda. Fotografiile postate au făcut şi pe cei mai buni prieteni să nutrească de invidie. Paradisul prezentat de consilierul local nu poate fi exprimat prin cuvinte, decât prin imaginile acestuia, care au strâns sute de comentarii de încurajare şi minunare, în acelaşi timp. Fiind şi ziua sa de naştere, Dan Şipoteanu a primit peste 600 de mesaje cu urări de bine.
În aprilie 2013, acesta a vizitat America şi a surprins cu fotografiile împărtăşite publicului virtual. Acesta a expus imagini cu el din piscine aflate la ultimele etaje ale “zgârie-norilor”, care au atras sute de comentarii. Romtimex Rtx: este pentru prima oară când sunt invidios pe tine!; Daniel Chiţulescu: Rămâi un şmecher de şmecher, te pupă nenişoru’; Creţu Cristi: Bravo Dan! Ce e... Râul Târgului?; Zamă Dragoş: Râul Târgului navigabil; Mioara Antochi: Dragoş dragă, nu e Râul Târgului, că nu văz covoare la spălat şi la întins la uscat la soare!; Moldovan Tony: Când o fi mai rău să fie, fie ca acum, iar restul sunt asemenea, nu le putem publica, pentru că ar trebui să umplem paginile ziarului numai cu comentariile de la pozele unui singur concediu al lui Dan „Şarpe” Şipoteanu. A vizitat Marele Canion din Colorado,  în martie 2013, a postat fotografii din New York, iar, în ianuarie 2012, din Dubai-Al Qasr Madinat Jumeirah.
Pentru că este şi membru în trupa „De la Fun”, acesta arată prietenilor de pe site-ul de socializare, evenimentele la care a întreţinut atmosfera. A participat la nenumărate nunţi, prin toată ţara, iar filmuleţele şi pozele nu fac altceva decât promovare.

George Bălan este şi el un membru activ al Facebook-ului încă din anul 2012, cu 1.085 de prieteni. Fostul primar nu a afişat la fel de multe fotografii precum colegul său de partid, dar a punctat ceea ce este esenţial. Are imagini de la diferite evenimente politice, educaţionale şi de familie. Pe 1 iunie, a prezentat vizita în Moscova, Universitatea de Mine, Conferinţa Internaţională „Săptămâna Minerului”. Nu lipsesc nici pozele cu acesta în postura de consilier local, dar arată prietenilor că este un iubitor de munte, publicând fotografii din câteva excursii, din Parcul Naţional Retezat, dar şi Iezer Păpuşa. Ultima postare a sa a fost pe 6 decembrie, când nu a uitat să felicite pe cei care îşi serbau ziua de nume.

Funcţionarilor de la APIA li se măresc salariile cu 60%, de la anul

Deşi retribuţiile salariaţilor de la APIA sunt unele de invidiat, potrivit ministrului Daniel Constantin, acestea vor fi majorate cu 60%. Majorarea tuturor salariilor din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură va fi succedată de o reorganizare a instituţiei, potrivit ministrului Daniel Constantin. Directorul APIA Argeş, Marius Stroescu, a spus că se aşteaptă apariţia Ordonanţei de Urgenţă cu privire la majorarea salarială. „În 2010, noi am fost singura instituţie care derula fonduri europene, unde s-au redus salariile cu 25%. Salariile la APIA sunt foarte mici, comparativ cu volumul imens de muncă, şi o parte din personal a plecat şi s-a reorientat în alte domenii de activitate. Dacă a­pare ordonanţa în aceas­tă lună, angajaţii vor primi salariile majorate, din ianuarie. Anul 2014 a fost cel mai greu din ultimii şapte ani. Avem 129 de angajaţi şi ar mai fi nevoie de angajări.”, a declarat Marius Stroescu. Cu toate acestea, salariile pe care le câştigă angajaţii Centrului Local Câmpulung al APIA sunt cu mult peste nivelul mediu al municipiului şi sunt visul oricărui angajat la stat şi chiar din mediul privat. Aşa se face că au ajuns să lucreze la agenţia câmpulungeană soţia liberalului Gheorghe Banzea şi soţia primarului de la Mioarele, Damian Poştoacă. Printre angajaţi s-a nimerit şi un cuplu, soţii Năftică. Lenuţa Năftică este sora unui alt angajat de la APIA, Dănuţ Simion. Noi vom prezenta ce câştiguri au avut aceştia anul trecut, potrivit declaraţiilor făcute publice în luna mai a acestui an.

Valeriu Rădulescu - 45.888 lei

Şeful APIA Câmpulung a câştigat în 2013, aşa cum reiese din declaraţia de avere completată pe 20 mai 2014, 45.888 lei (3.824 lei lunar). Împreună cu soţia, este titularul a două apartamente, unul în Câmpulung şi celălalt în Mangalia, primul cumpărat în 1985 (78 mp) şi al doilea, în 1996 (54 mp). Soţiei i-a fost donată o casă în Câmpulung (110 mp), în 2001. Fostul şef al Pieţelor Câmpulung are două autoturisme, o Toyota, fabricaţie 1991, şi un Cielo, fabricaţie 2006. În 2007, a contractat un credit la Raiffeisen Bank, scadent în 2014, în valoare de 25.000 euro. Venitul anual din pensie al soţiei Carmen Rădulescu, s-a ridicat la 14.500 lei. În declaraţia de interese figurează ca membru al Sindicatului APIA Argeş.

Mariana Banzea - 30.721 lei

Mariana Banzea, soţia fostului director al Finanţelor Publice Argeş, ocupă funcţia de consilier superior la Centrul Local APIA Câmpulung. În 2007, ea a lăsat pentru noua slujbă postul ocupat la societatea Edilul CGA SA, orientându-se cum nu se poate mai bine. Potrivit declaraţiei completate pe 29 mai 2014, Mariana Banzea a moştenit, în 1993, un teren intravilan, la Schitu Goleşti, de 0,77 hectare, din care deţine o cotă de 3/4, titularul unei pătrimi fiind Viorica Banzea. Un alt teren, de data aceasta, agricol, de 0,7322 hectare, se află în aceeaşi localitate şi a fost dobândit în aceeaşi manieră, în acelaşi an, având acelaşi titular şi aceeaşi cotă-parte. A mai moştenit, în 1993, o casă la Schitu Goleşti, de 120 mp (cotă-parte 3/4), iar restul de o pătrime este deţinută de Viorica Banzea. Gheorghe Banzea este titularul apartamentului din Câmpulung, cumpărat în 1994, în suprafaţă de 80,70 mp (cotă parte 1/1). Averea familiei este completată de o casă moştenită de Mariana Banzea, în 1985, la Dâmbovicioara, de 162 mp (cota parte 3/16), iar restul este deţinută de M. Ochi, N. Ochi, O. Cojoacă şi N. Dafina. Soţii Banzea deţin un autoturism Peugeot 307, fabricaţie 2004. Au două depozite bancare, unul la ING Bank, cu un sold la zi de 15.000 de lei, şi unul la Banca Transilvania, în valoare de 19.000 de lei. Soţul, ca şef serviciu la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, a câştigat anul trecut 64.724 lei.

Beatrice Antonela Boeru - 37.692 lei

Consilier superior, a încasat un salariu anual de 37.692 lei (3.141 lei lunar), ca funcţionar public la APIA Câmpulung. Pe numele său figurează un teren agricol, situat în Câmpulung, primit prin donaţie, în 1998, de 520 mp (cota-parte 1/1). Dragoş Ionel Boeru, soţul, este titularul unui apartament, în Câmpulung, cumpărat în 1989, de 65,60 mp. Beatrice Boeru deţine un autoturism Toyota Corolla, fabricaţie 2008. Potrivit declaraţiei completate pe 20 mai 2014, are un depozit la CEC Bank, de 50.000 lei, deschis în 2011. Soţul, angajat la Direcţia Apelor Argeş, şef la SH Câmpulung, are un venit conform fişei fiscale. În declaraţia de interese, Beatrice Antonela Boeru are trecută calitatea de membru al Sindicatului APIA Argeş.

Olguţa Cojoacă - 16.462 lei

Este angajată pe postul de consilier principal, pentru care a fost plătită într-un an cu 16.462 lei (1.372 lei lunar). Împreună cu soţul, deţine un apartament cumpărat în 1987, în Câmpulung, în suprafaţă de 47 mp, şi un autoturism Skoda Octavia, fabricaţie 2004. Soţul, Costinel Cojoacă, este trecut pe declaraţia de avere a soţiei ca agent hidrotehnic la Apele Române, cu un salariu de 15.100 lei. Este membră a Sindicatului APIA Argeş.

Mirela Dorcioman - 38.256 lei

Consilier superior, a câştigat într-un an 38.256 lei (3.188 lei lunar). Are un apartament, în Câmpulung, cumpărat în 1995, de 68 mp, iar în 2012 a intrat în posesia a 1.438 mp teren intravilan, în satul Coteşti, comuna Godeni, după ieşirea din indiviziune cu Adrian Dorcioman şi Viorica Dorcioman. Din 2010, este posesoarea unui Matiz, fabricat în 2003. În 2010, a contractat la BRD un credit în valoare de 20.000 de lei, scadent în 2014, iar la Banca Transilvania are o descoperire a cardului de salariu, în sumă de 10.000 lei. Figurează ca membră a Sindicatului APIA Argeş.

Alexandru Dumitrescu - 23.245 lei

Încadrat pe postul de consilier superior, a fost remunerat, anul trecut, cu 23.245 lei (1.937 lei lunar). A moştenit la Boteni, în 1991, un teren agricol, de 3,40 hectare. Mai deţine o casă la Boteni, construită în 2004, de 100 mp. Conduce un VW Polo, fabricaţie 2008. În 2013, a contractat un credit la Banca Transilvania, în valoare de 12.000 lei, scadent  pe 1 iulie 2014. Soţia, referent contabil la Primăria Boteni, are un salariu anual de 10.000 lei. Are trecut în declaraţia de interese calitatea de membru în Sindicatul APIA Argeş.

Ion Ene - 30.756 lei

Consilier superior, a câştigat 30.756 lei (2.563 lei lunar). A moştenit, în comuna Godeni, în 2004, două terenuri, de 1.000 mp, respectiv 16.000 mp, şi o casă de vacanţă, de 110 mp. Împreună cu soţia, Lidia, a cumpărat o casă la Câmpulung, în 2001, de 50 mp.

Lucia Mocanu - 22.525 lei

Consilier superior, a câştigat 22.525 lei (1.877 lei lunar). Împreună cu soţul, Vasile Mocanu, sunt titularii unui apartament, în Câmpulung, cumpărat în 1991, în suprafaţă de 45,5 mp. Are patru depozite la Banca Transilvania (în valoare de 49.960 lei), BCR (în valoare de 29.958 lei), Bancpost (în valoare de 4.485 lei) şi la BRD (în valoare de 28.970 lei). Pe declaraţia de avere, completată pe 19 mai 2014, figurează că a cumpărat un Renault Clio Symbol, fabricaţie 2007, şi, în 2013, a contractat un credit la BCR, în sumă de 22.100 lei, scadent în anul 2014.

Iosif Morel - 37.800 lei

A obţinut 37.800 lei (3.150 lei lunar), ca angajat la Serviciul Economic, Compartimentul Administrativ, Parc Auto. Deţine două apartamente, în Câmpulung, cumpărate în 1997, respectiv 2003, de 55 mp şi 30 mp, împreună cu soţia, Gina. Conduce o Dacia Sandero, fabricaţie 2011. Gina Morel, ca oficiant la Poşta Română, a câştigat anul trecut 14.400 lei.

Gheorghe Năftică - 37.896 lei

Şi el, şi soţia sunt consilieri superiori la APIA Câmpulung şi au câştigat fiecare câte 37.896 lei (3.158 lei lunar). Conduce un autoturism Kia, fabricat în 2007.

Lenuţa Năftică - 37.896 lei

Pe declaraţia sa de avere figurează un teren, de 2.374 mp, şi o casă, de 200 mp, situate în Câmpulung, pe care le-a moştenit în 1994. În 2011, a contractat un credit la Banca Transilvania, scadent în 2017, în valoare de 50.000 lei. Venitul anual din salariul de consilier superior de la APIA Câmpulung se ridică la 37.896 lei (3.158 lei lunar).

Florina Poştoacă - 30.000 lei

Consilier superior la APIA Câmpulung, câştigă mult mai bine decât soţul său, Ion Damian Poştoacă, primarul comunei Mioarele. Soţul său este titularul celor cinci terenuri situate la Mioarele-Măţău: două intravilane, de 0,07 hectare (cupărat în 1997) şi 0,04 hectare (cumpărat în 2011); unul forestier, în suprafaţă de 0,66 hectare (cumpărat în 2012); şi două, trecute la alte categorii de terenuri extravilane, în suprafaţă de 0,23 hectare (cumpărat în 2009), iar celălalt de 0,50 hectare (dobândit prin înzestrare verbală în 1997). Familia Poştoacă mai deţine un VW Tiguan 1,4 TSI, fabricaţie 2008, şi un Suzuki 4x4, fabricaţie 2012, dobândit în rate. În 2012, a luat un credit de la Unicredit Bank Piteşti, în valoare de 42.000 (nu se specifică moneda), scadent în 2017. Soţul, Ion Damian Poştocă, a câştigat anul trecut din indemnizaţia de primar 22.200 lei.

Dănuţ Simion - 38.256 lei

Consilier superior, membru al Sindicatului APIA Argeş, a încasat un venit, anul trecut, de 40.000 lei (3.333 lei lunar). Deţine un teren în Câmpulung, cumpărat în 1991, de 1.350 mp, o casă la aceeaşi adresă, pe care a construit-o în 1992 (140 mp), şi un autoturism Chevrolet Aveo, fabricaţie 2007. Venitul anual încasat de soţia Camelia, din pensie, se ridică la 7.300 lei.

Emil Stancu - 38.256 lei

Ocupă funcţia de consilier superior, iar, potrivit declaraţiei de avere completată pe 22 mai 2014, are 4 terenuri, două în Câmpulung (agricole), cumpărate în 1961 şi 1996, de 3.000 mp şi 1.800 mp, în coproprietate cu soţia Jana, şi două la Poienarii de Muscel, extravilane, unul primit prin Legea 18, în 1991, de 5.000 mp (cota-parte 100%), şi celălalt, cumpărat în 2008, de 7.000 de mp (cota-parte 50%). Mai are o casă în Câmpulung, cumpărată în 1968, de 120 mp. În dreptul venitului anual al soţiei, Jana Stancu, funcţionar public, a consemnat 14.400 lei.

Cătălin Gheorghe Zemeleagă - 38.256 lei

Fost consilier principal la APIA Câmpulung, Cătălin Zemeleagă a avansat şi este şef Birou Inspecţie, Control Cotă de Lapte şi Supracontrol, fiind şi vicepreşedinte al Sindicatului APIA, cu un venit anual încasat de 38.256 lei (3.188 lei lunar). Deţine un teren agricol la Văleni - Dâmboviţa, moştenit în 2005, de 1,5 hectare, un alt teren agricol în Dâmboviciara, în suprafaţă de 1.250 mp, dobândit în 2010 prin vânzare-cumpărare, pe care îl deţine împreună cu soţia, Dana Mihaela Zemeleagă. Are două case, în Câmpulung, una de 360 mp, construită în 2009 (cota 1/2), cealaltă (200 mp), moştenită în 2005 (cotă 1/2).
Conform declaraţiei de avere completate pe 22 mai 2014, mai este proprietarul unui autoturism marca Ford Fusion, fabricaţie 2005, şi a unui ATV Yamaha, fabricat tot în 2005. Are un credit la Raiffeisen Bank de 67.000 lei, contractat în 2014 şi scadent în 2019. Soţia, Dana Mihaela Zemeleagă, este farmacist la SC Elixir SRL şi are un salariu confidenţial. Din alocaţia celor două fetiţe, Daria Ioana şi Natalia, în bugetul familiei au mai intrat 1.080 lei.

Iadul s-a mutat la Rucăr

Cinci case şi mai multe anexe, făcute scrum, o bătrână arsă de vie
În prag de sărbători, trei familii s-au ales cu locuinţele făcute scrum. Ziua de 13 decembrie a fost una cu adevărat ghinionistă pentru familiile Cojocaru, Achim şi Busioc din Rucăr, ale căror case au fost făcute scrum, sâmbătă dimineaţa, după ce un incendiu devastator a cuprins cinci case şi mai multe anexe gospodăreşti. Se pare că vâlvătaia a început de la un coş de fum necurăţat şi s-a propagat extrem de repede, casele fiind apropiate. Materialele combustibile din anexele gospodăreşti şi poduri, precum şi materialele din care au fost confecţionate imobilele (bârne şi şiţă) au făcut ca intervenţia pompierilor să fie una dificilă, aceştia luptându-se cu flăcările mai mult de 6 ore.

Femeie arsă de vie în incendiu

Sâmbătă, de dimineaţă, în jurul orei 05.30, s-a dat alarma la 112, cerându-se ajutor, pentru că la Rucăr ard mai multe case. De la Punctul de Lucru Rucăr au plecat două maşini de pompieri, iar de la Câmpulung, alte două autospeciale au intervenit pentru a stinge vâlvătaia care s-a extins cu repeziciune. Flăcările au făcut prăpăd pe o suprafaţă de aproximativ 500 de metri pă­traţi, distrugând cinci case şi alte câteva anexe gospodăreşti. Persoane­le aflate în locuinţe la ora producerii incen­diu­­lui au reuşit să se salveze, cu o singură excepţie: o femeie în vârstă de 78 de ani, cu semipareză, care a murit arsă de vie. În momentul izbucnirii incen­diu­lui, proprietarii imobilelor dormeau. Au fost treziţi din somn de zgo­mot şi au reuşit să se salveze. Din nefericire, Cecilia Stoica, de 78 de ani, care iniţial fusese dată dispărută, a fost găsită moartă, într-una din locuinţele distruse de flăcări. Peste ea au căzut ta­va­nul şi acoperişul casei în care se afla şi n-a mai avut nicio şan­să de supravieţuire. Aceasta locuia în casă cu nepoţii săi, care au fost salvaţi la timp. Pompierii câmpulungeni au intervenit împreună cu membrii SVSU Rucăr. În zonă nu este apă curentă, iar intervenţia a fost una extrem de dificilă. „Noi am fost anunţaţi pe la 05.30 că arde o casă. Când am ajuns, deja se întinseseră la celelalte, flăcările se vedeau de la depărtare. Am încercat să stingem cât mai repede, dar casele sunt foarte apropiate şi focul s-a întins de la o casă la alta. Chiar eu am mers în zonă şi am făcut acţiuni de prevenire şi le-am cerut oamenilor să cureţe coşurile de fum. Este o nenorocire ce s-a întâmplat.”, a declarat şeful Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Rucăr.

Pagube de aproape 5 miliarde

Nenorocirea a avut loc în zona Suseni, strada Valea Poienii, şi, după spusele localnicilor, totul ar fi început de la casa familiei Cojocaru. Flăcările au fost zărite de câţiva localnici, care, îngroziţi de vâlvătaia uriaşă, au dat ime­diat alarma la 112. Pentru că în zonă nu exista apă curentă, maşinile de pompieri au fost încărcate cu greutate şi făceau cu schimbul. Ulterior, în condiţiile în care incendiul se propaga violent şi cu repezi­ciu­ne, din cauza caselor construite din lemn şi a podurilor pline cu fân, iar în zonă hidranţii lipseau cu desăvârşire, au mai intervenit alte două autospeciale de la Câmpulung. Vecinii au sărit şi ei să dea o mână de ajutor, însă, minute în şir, din pricina flăcă­rilor extrem de mari, forţele de in­ter­venţie nu au reuşit să se a­propie de casele care ardeau „Nu este apă şi pompierii au venit destul de greu. Casele sunt foarte apropiate şi din cauza asta au ars atâtea. Se vedeau flăcările de la depărtare, totul era roşu. Nici pompierii nu au putut să se apropie prea mult, pentru că ardea rău de tot.”, ne-a spus unul dintre localnici. Deo­cam­dată, nu se ştie cu certitu­di­ne din ce cauză a iz­buc­nit incen­diul, însă toată lumea vor­beşte despre un coş de fum necurăţat. Pagubele sunt importante, ridicându-se, la o primă evaluare, la 500.000 de lei. Unul dintre imobile a fost făcut una cu pământul, acesta fiind construit numai din bârne, iar acoperişul, din lemn. Intervenţia pom­pi­erilor a durat până în jurul orei 13.00. ISU Argeş şi Poliţia Câmpulung au demarat o anchetă în a­cest caz, pentru a stabili cauzele şi împrejurările declanşării incendiului. Rămâne de văzut cine va fi tras la răspundere pentru dezastrul produs.

Anunţ umanitar pe Facebook

Sâmbătă, edilul comunei, Ionel Dulamă, a creat pe Facebook un eveniment caritabil pentru ajutorarea familiilor care au pierdut tot ce aveau în urma incendiului nimicitor. Acesta a deschis un grup care se numeşte „Din tot sufletul”. Au fost trimise peste 800 de invitaţii, iar, până ieri, spuseseră “da”  peste 150 de persoane. Bineînţeles, asta nu înseamnă neapărat că vor contribui în vreun fel sau altul la acţiunea umanitară. Invitaţia a fost făcută pentru ca cei care pot ajuta familiile să treacă pe la Primărie şi să ofere, prin orice mod, ajutor. „Cu extrem regret vă anunţ că, în această dimineaţă, un incendiu devastator a distrus 4 gospodării de pe strada Valea Poienii, culminând cu decesul unei persoane. Apelez la bunăvoinţa dumneavoastră şi vă rog din suflet să vă adresaţi Primăriei pentru a le oferi acestor familii ajutorul de care au nevoie, mai ales acum, în pragul sărbătorilor de Crăciun. Vă mulţumesc! Ionel Dulamă, Primarul Comunei Rucăr.”, este anunţul postat pe contul său de socializare la 3 ore după ce pompierii au lichidat incendiul, iar mesajele de încurajare nu au întârziat să apară. “Groza Claudia: Un dezastru este şi casa mătuşii mele! Primăria Rucăr, ajutaţi aceste familii! Cornelia Davis: Domnule primar, vă mulţumesc pentru efortul depus pentru ajutorarea acestor familii! Mulţumesc echipelor de pompieri pentru promptitudinea, devotamentul şi dragostea cu care au lucrat!” Pagubele sunt enorme, iar autorităţile încearcă să reducă suferinţa celor trei familii prin acţiuni umanitare.

A adormit la volan şi a intrat cu maşina în stâlp

Patru tineri pot spune că au trecut prin cea mai mare cumpănă din viaţa lor. Aceştia au fost protagoniştii unui accident de circulaţie care se putea transforma într-o tragedie. Maşina în care se aflau a izbit un stâlp de electricitate. Cu toate că autoturismul a fost avariat serios, cei patru au scăpat ca prin urechile acului. Şansa lor a fost că stâlpul de beton nu a căzut pe maşină, ci a rămas agăţat în cablurile electrice.

Puteau să intre cu maşina în casă

Sâmbătă noaptea, în jurul orei 02.30, cei patru tineri au ieşit la plimbare prin oraş într-un autoturism marca Ford Mondeo condus de Claudiu Samuel Anca, de 22 de ani, din Pucheni-Dâmboviţa. Se pare că aceştia venise în vizită la una dintre fete şi au plecat din cartierul Grui. Au ajuns până la intersecţia semaforizată de la „Chimic” şi au continuat drumul până la staţia Peco. În dreptul acesteia, maşina a fost scăpată de sub control şi a izbit violent un stâlp de electricitate din beton care se afla pe trotuar. Din fericire, stâlpul nu a căzut pe maşină, rămânând agăţat în cablurile de curent. Nici unul dintre ei nu a avut răni care să îi pună viaţa în pericol. La faţa locului au ajuns în scurt timp un echipaj al Ambulanţei, precum şi unul al Poliţiei Rutiere. Se pare că tânărul ar fi declarat oamenilor legii că a adormit la volan.
Două tinere dormeau pe bancheta din spate şi a treia moţăia în dreapta sa. Acesta a declarat că îşi aduce aminte că a trecut de intersecţia semaforizată şi apoi nu mai ştie ce s-a întâmplat. Bubuitura a fost una extrem de puternică, auzindu-se la câteva sute de metri. Locuitorii imobilului de lângă zona în care a avut loc accidentul au fost treziţi din somn de zgomotul produs. Aceştia ne-au declarat că s-a auzit ca o bombă. „Am auzit o bubuitură mare. Noi dormeam la ora aceea, era 02.30. Soţul meu s-a speriat foarte tare şi a ieşit să vadă ce se întâmplă. Eu nu am putut să ies, mi-a fost frică. Uitaţi-vă cum arată stâlpul, au avut noroc că nu a căzut pe ei. A avut viteză pentru că altfel, nu rupea stâlpul din beton. Bine că nu a intrat în casă. Bărbatu-meu mi-a spus că am avut mare noroc, pentru că, la cum este traiectoria maşinii, intrau în casă peste noi. Doamne fereşte de aşa ceva! Bine că nu au păţit nimic. Am înţeles că doar una din fete avea ceva la cap, dar nu era nimic grav.”, ne-a declarat femeia care locuieşte în casa de lângă locul în care a avut loc incidentul. Bubuitura a fost auzită de mai mulţi localnici care au ieşit să vadă ce s-a întâmplat şi să dea o mână de ajutor în cazul în care era nevoie. „Bubuitura s-a auzit şi de la mine. A ieşit toată lumea ca să vadă ce s-a întâmplat. Erau patru tineri, trei fete şi un băiat. El zice că a adormit la volan. A intrat în stâlp fără să frâneze, nu a putut să ia maşina de aici pentru că stâlpul stă agăţat în fire şi este sprijinit pe maşină. Trebuie să vină cineva de la Electrica să taie curentul ca să poată să o scoată.”, ne-a declarat un alt localnic. Din fericire, airbag-urile maşinii s-au deschis iar impactul nu a generat victime. Maşina a suferit avarii serioase după ce a fost izbită frontal de stâlp iar trecătorii se întrebau dacă cei din maşină au scăpat cu viaţă.

Scoasă la cerşit, bătută şi violată de doi fraţi

Caz şocant la Poienarii de Muscel: furată la 23 de ani de un ţigan
De mai bine de 20 de ani, o femeie din Moldova, cu care soarta a fost potrivnică încă de la început, trăieşte un adevărat calvar pe meleaguri muscelene. Săracă, cu doi copii din flori, daţi în grija statului, despre care nu a mai ştiut nimic până în acest an, furată de un ţigan, umilită, muncită din greu, bătută, violată şi scoasă la cerşit. Aceasta este povestea pe scurt a Auricăi Zavu, de 48 ani, din satul Piscu Ursului, comuna Tagâţa, judeţul Iaşi. O poveste tristă, demnă de un scenariu de film.

„Mă muncea, mă bătea şi se culca cu mine”

Născută cu un uşor retard mintal, într-o familie de condiţie modestă, Aurica Zavu nu ştie să scrie şi să citească şi se exprimă cu greutate, suficient, însă, cât să se facă înţeleasă şi să poată vorbi despre necazurile care nu au ocolit-o toată viaţa. Calvarul femeii a început la vârsta de 23 de ani, atunci când, spune ea, a fost furată de-acasă de un ţigan din comuna Poienarii de Muscel, I.P., acum în vârstă de 56 de ani, căruia i-a devenit ulterior concubin. Înainte de acest moment, Aurica a locuit împreună cu părinţii săi şi născuse două fetiţe, „din flori”, pe care le-a dat la casa de copii, pentru că nu avea cu ce să le crească. „Nu mai ştiu exact câţi ani aveam, parcă 23, când m-a furat I. Venise la mine în sat la muncă. Făcea case de pământ. M-a luat cu el şi m-a adus aici. Mă ţinea de mână şi nu-mi dădea drumul. N-am avut ce face. Apoi n-am mai putut să plec, că nu mai ştiam pe unde să ajung acasă şi mă bătea. Am rămas cu el.”, povesteşte Aurica Zavu.
Odată ajunsă în casa lui I.P., o construcţie rudimentară şi mizerabilă, femeia a fost tratată mai rău ca un animal. Aproape zilnic era bătută şi pusă să muncească din greu pentru a-i asigura partenerului ei de viaţă, un trântor în toată regula, bani de mâncare şi băutură. Mai mult, Aurica Zavu era scoasă periodic la cerşit pe străzile din Câmpulung, fiind supravegheată în permanenţă de concubinul ei, care, la rândul său, apela la mila trecătorilor. „M-a bătut mereu, de când am venit aici. Tot timpul am fost bătută. Mă muncea, mă bătea şi se culca cu mine, forţată. Am fost şi la căpătat, la Câmpulung. Toţi banii mi-i lua el. Făceam şi câte un milion de lei pe zi. Îi lua şi-i dădea pe băutură. N-am putut să fug, că nu scăpam de el. Păi, şi unde să mă duc, că eu nu ştiu decât să mă semnez, nu ştiu carte. N-am buletin, n-am acte, n-am nimic. Mi le-a rupt el. Unde să mă duc eu singură acasă, că nu ştiu pe unde!”, ne-a mărturisit femeia.

Are două fete care s-au interesat de ea

În urmă cu aproximativ 8 ani, Aurica Zavu a fost luată în primire şi de fratele lui I., V.P., de 44 de ani, care locuieşte cu ei în aceeaşi casă. Dincolo de faptul că şi acesta din urmă o snopea cu bătaia de câte ori i se punea pata, după ce a rămas fără nevastă, a început s-o şi violeze. „Îl îmbăta pe I. şi apoi mă bătea şi mă viola. Aşa făcea şi când era dus Ion la muncă cu ziua. I se punea pe mine din orice, că şi el bea. Nu mai ţin minte de câte ori am fugit şi am dormit pe câmpuri, prin grajduri, la mină, pe frig şi ploaie, din cauza beţivului de frate-său! Mi-a luat lemnele, mâncarea, ţuica... Ultima dată, m-a bătut ieri (n.r. luni, pe 8 decembrie). Am venit cu Ion din oraş, de la căpătat. El s-a dus la cineva la muncă şi eu m-am dus acasă. S-a pus cu lopata pe mine! Am scăpat şi am fugit la cineva din sat. Nu mă mai duc la ei. Vreau să mă duc la mine acasă, la mama!”, ne-a spus, cu lacrimi în ochi, Aurica Zavu.
După ce a fost bătută cu lopata de V.P., femeia s-a refugiat la stâna unui crescător de animale din sat, Gabriel Rădici. „A venit aici să ceară protecţie, pentru că în altă parte nu are unde să se ducă. Noi am mai ajutat-o, a mai fost la muncă aici. Îi dăm să mănânce, stă la căldură şi, mai ales, scapă de nebuni. O băteau şi o violau amândoi, tot timpul. Eu o ştiu de vreo patru ani. Când venea cu mâncare şi bani, era bine. Când nu aducea nimic, era vai de ea! Ãsta, I., umblă cu un briceag în cizmă şi cu toporul în mână şi zice că acum vrea să o omoare şi apoi să se omoare şi el. Îl cred în stare! Acum ea e în siguranţă la noi, să vedem ce facem cu ea!”, ne-a declarat Valerică Berceanu, angajat la ferma lui Gabi Rădici.
Incidentul de luni a fost semnalat la 112, iar poliţiştii din localitate au deschis o anchetă în acest caz. De frică şi pentru că nu ştie carte, Aurica Zavu nu a reclamat niciodată la Poliţie chinurile pe care le-a îndurat de-a lungul anilor. A preferat să îndure totul, sperând că, poate, într-o zi va scăpa de acest coşmar. Şi acea zi nu este departe, pentru că, între timp, cele două fete ale femeii s-au interesat de soarta ei şi vor s-o aducă acasă, în Moldova, şi să-i asigure un trai mai bun. „Are o fată în Italia şi una pe lângă Curtea de Argeş, din câte ştiu. S-au interesat de ea, a trimis pe cineva aici... Să vedem ce facem acum. Oricum, la ei nu o mai las să se ducă!”, ne-a spus Gabi Rădici. Poliţiştii din localitate fac, la rândul lor, demersuri pentru ca femeia să ajungă în siguranţă în casa părintească şi să nu încapă cumva pe mâinile unor traficanţi de persoane pentru a fi dusă la cerşit în străinătate. În plus, oamenii legii au înaintat la SPLCEP Câmpulung toată documentaţia necesară eliberării unui nou act de identitate pentru aceasta.

Peste şapte miliarde de lei vechi, delapidarea de la BCR Câmpulung

Elena Tudor trebuie să plătească
O fostă angajată a BCR Câmpulung a scăpat de puşcărie, fiind condamnată la închisoare cu suspendare pentru cele trei fapte penale săvârşite: fals intelectual, uz de fals şi delapidare. Elena Tudor a ajuns pe mâna anchetatorilor penali după ce mai mulţi clienţi ai băncii s-au plâns că au rămas fără bani în conturi. Acesta este al doilea caz la BCR Câmpulung, după ce, în toamna lui 2012, Valerica Voican a fost condamnată cu suspendare pentru aceleaşi fapte penale: delapidare, fals intelectual şi uz de fals. Odată cu Valerica Voican a fost judecat şi un al salariat al băncii, Mugurel Ciurea, care a scăpat doar cu o amendă penală pentru neglijenţă în serviciu.

Elena Tudor - delapidare, fals intelectual şi uz de fals

Pe 25 noiembrie 2014, Judecătoria Câmpulung s-a pronunţat în cazul de delapidare produs la BCR Câmpulung, având-o ca autoare pe Elena Tudor. Dosarul penal a fost înregistrat pe 3 iulie 2014, după ce cercetarea penală a procurorilor câmpulungeni a început în 2011, şi s-a finalizat după numai trei termene. Iată ce au stabilit magistraţii Judecătoriei Câmpulung pentru fosta angajată de la BCR.
Elena Tudor a fost condamnată la minimul pedepsei prevăzute de lege pentru fals intelectual, falsificând înscrisuri oficiale, în calitatea sa de funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, la opt luni de închisoare. Pedeapsa prevăzută de Noul Cod Penal era cuprinsă între şase luni şi cinci ani.
O altă faptă pentru care a primit sancţiune Elena Tudor a fost uzul de fals, care i-a atras trei luni de închisoare. Pedeapsa cea mai grea a primit-o pentru delapidare. Potrivit Noului Cod Penal, „însuşirea folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoare de la unul la 15 ani”. Un an şi patru luni a primit fosta angajată de la BCR pentru delapidare, plus doi ani interzicerea dreptului de a exercita o funcţie publică.
Legea penală prevede ca persoana condamnată să execute pedeapsa cea mai grea, iar în cazul Elenei Tudor, cea de un an şi patru luni, căreia i s-a adăugat şi un spor de trei luni şi 20 de zile, în total rezultând un an, şapte luni şi 20 de zile.
Prin sentinţa din 25 noiembrie 2014, magistraţii au stabilit ca pedeapsă complementară pentru Elena Tudor interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a exercita profesia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii pe o perioadă de doi ani de la rămânerea definitivă a sentinţei. Tot ca pedeapsă complementară, Elena Tudor nu poate fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, nu poate ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la data rămânerii definitive a  sentinţei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza articolului penal numărul 83, se amână aplicarea pedepsei închisorii de un an şapte luni şi 20 zile pe un termen de supraveghere stabilit de doi ani de la data rămânerii definitive a  hotărârii. Pe durata termenului de supraveghere, Elena Tudor trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Argeş la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte cinci zile, precum şi întoarcerea; să comunice locul de muncă şi schimbarea acestuia; să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Trebuie să restituie BCR peste şapte miliarde lei vechi

Instanţa a impus Elenei Tudor, ca obligaţie, să presteze muncă, neremunerată, în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 zile în cadrul Primăriei Municipiului Câmpulung sau a Primăriei Schitu Goleşti, fiind obligaţia Serviciului de Probaţiune Argeş să se ocupe ca această obligaţie să fie respectată.
Completul de la Câmpulung a mai obligat-o pe Elena Tudor să plătească Băncii Comerciale Române SA, care s-a constituit parte civilă în dosar, suma de 723.739.12 lei. Hotărârea mai prevede şi anularea cardurilor ATM, folosite de inculpată, ataşate conturilor numiţilor Gheorghe Ilinca, Gheorghe Iana, Maria Ciobanu, Elena Ungureanu şi Ştefan Gheorghe, plus instituirea sechestrului asigurator pe cota de o pătrime din terenul în suprafaţă de 1.124 mp şi cinci optimi  din construcţiile C1 (locuinţă) şi C2 (magazie), aflate pe acest teren înscrise în Cartea Funciară Mihăieşti şi asupra apartamentului înscris în Cartea Funciară Câmpulung. 
Cu titlu de cheltuieli judiciare, Elena Tudor va trebui să plătească suma de 460 de lei.
Sentinţa nefiind definitivă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, nemulţumit de ea, a făcut apel pe 5 decembrie 2014.

Percheziţii şi arestări în mai multe dosare de furturi din locuinţe

Luni dimineaţa, în jurul orei 05.00, lucrători ai Secţiei de Poliţie Rurală Stâlpeni, împreună cu poliţişti ai Biroului Investigaţii Criminale Câmpulung şi reprezentanţi ai Detaşamentului de Poliţie pentru Intervenţie Rapidă (D.P.I.R.) au descins la un grup de tineri din Coşeşti, bănuiţi că ar fi furat din locuinţe mai multe bunuri în perioada octombrie-decembrie 2014. Irinel Gheorghe Mielu, de 21 de ani, şi Adi Florin Pişinaru, în vârstă de 24 de ani, ambii din Jupâneşti, au fost, luni, reţinuţi pentru 24 de ore, iar unul dintre ei a fost arestat pentru 30 de zile.

Furau orice, de la nuci la frigidere şi calculatoare

În perioada octombrie-decembrie, în comuna Coşeşti, au fost sparte mai multe locuinţe, iar autorii au rămas necunoscuţi până zilele trecute. Poliţiştii Secţiei Rurale Stâlpeni, ajutaţi de reprezentanţi ai Biroului Criminalistic Câmpulung şi mascaţi din cadrul D.P.I.R., au efectuat mai multe percheziţii, luni dimineaţa, în locuinţele mai multor tineri, care erau bănuiţi că ar face parte dintr-o grupare specializată pe furturile din locuinţe. Verificările au avut succes, pentru că în locuinţele lui Irinel Gheorghe Mielu şi Adi Florin Pişinaru, din Jupâneşti, au fost găsite mai multe bunuri care fuseseră declarate ca furate. Din cercetările oamenilor legii, cei doi ar fi fost capii acţiunilor. Aceştia cunoşteau foarte bine comuna şi acţionau acolo unde ştiau că proprietarii sunt plecaţi în străinătate. În numai trei luni, au reuşit să strângă un prejudiciu total de 20.000 de lei. Aceştia nu erau pretenţioşi, se mulţumeau cu orice, de la pixuri, la televizoare, frigidere şi calculatoare. Dintr-o locaţie au furat 300 de kilograme de sâmburi de nucă, pe care i-au vândut, a doua zi, la jumătate de preţ, obţinând pe ei 28 de milioane de lei vechi. Numai din 3 case au furat bunuri de 15.000 de lei. Oamenii legii au efectuat cercetări, iar toate datele i-au dus la cei doi. Se pare că nu acţionau singuri, de fiecare dată când dădeau câte o lovitură, aveau cu ei câte un complice care îi ajuta la cărat. Toţi cei care le-au oferit serviciile sunt acum cercetaţi în libertate. În urma percheziţiilor au fost recuperate 60% din bunuri, iar cei doi au primit ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore. Marţi, au fost prezentaţi procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung. De aici au plecat cu propunere de arestare preventivă, propunere ce a fost însuşită de magistraţi doar pentru Mielu. „Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung. Dispune arestarea preventivă a inculpatului MIELU IRINEL GHEORGHE pe o durată de 30 de zile, de la 9 decembrie 2014, ora 18.00, la 7 ianuarie 2015, inclusiv.”, se arată în sentinţa Judecătoriei Câmpulung. Acesta va fi cercetat în stare de arest, iar Pişinaru, împreună cu alţi complici, vor fi cercetaţi în stare de libertate. Mielu se va alege cu pedeapsa cea mai mare, pentru că este recidivist. Se pare că, în anul 2012, acesta ar fi fost condamnat în Viena - Austria, la doi ani de închisoare cu executare pentru furt prin violenţă. A stat numai un an în spatele gratiilor şi acum se va întoarce pentru o perioadă mult mai mare, pentru fapta sa riscând o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare.

Taximetristul a dat peste o femeie care traversa vorbind la telefon

O tânără din comuna Valea Mare Pravăţ, satul Nămăeşti, a trecut, marţi seara, prin momente cumplite după ce a fost victima unui accident rutier. Se pare că aceasta nu s-a asigurat când a traversat strada şi a fost lovită în plin de un autoturism. Din fericire, s-a ales doar cu o fractură închisă de peroneu şi cu câteva zgârieturi, dar sperietura o va ţine minte toată viaţa.
Elena Crenguţa Pitulan, în vârstă de 33 de ani, din Nămăeşti, mergea, marţi seara, pe Bulevardul I.C. Brătianu şi, la un moment dat, a traversat strada în dreptul Clubului Sănătăţii. Nu a fost atentă, absorbită, probabil, de conversaţia de la telefon şi nu a văzut că dinspre fosta Piaţă din Vişoi se îndrepta un autoturism Dacia Logan condus de un bărbat din Bughea de Jos, care mergea în regim de taxi. Carosabilul era umed, vizibilitatea era redusă, iar şoferul Cornel Secătureanu, în vârstă de 40 de ani, nu a observat la timp că tânăra încearcă să traverseze strada. A lovit-o în plin, în zona genunchilor, aruncând-o pe capotă şi apoi pe parbriz. Martorii au sunat imediat la 112 şi, în scurt timp, la faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei, care i-a acordat primul ajutor şi a transportat-o la Spitalul Municipal. A fost supusă investigaţiilor medicale şi, din fericire, a scăpat cu răni care nu i-au pus viaţa în pericol. Diagnosticul medicilor a fost fractură închisă de peroneu şi mai multe contuzii. Tânăra nu a vrut să stea internată, spunând că doreşte să ajungă cât mai repede acasă. Trebuie să îşi dea seama că numai un miracol a făcut ca, după ce a fost lovită de maşină, să se poată întoarce lângă copilul său. Oamenii legii au deschis un dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă, dar primele cercetări au scos la iveală faptul că tânăra a fost de vină, pentru că a traversat strada fără să se asigure şi prin loc nepermis. Clientul pe care taximetristul îl avea în maşină a declarat poliţiştilor că a văzut în lumina farurilor cum aceasta nu era atentă şi vorbea la telefon. „Vizibilitatea era redusă, carosabilul umed, şoferul nu a observat-o la timp şi nu a mai putut să oprească maşina în timp util, lovind-o în zona genunchilor. Tânăra a fost preluată de un echipaj al Ambulanţei şi transportată la Spitalul Municipal. Are fractură închisă de peroneu. A fost deschis un dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă, iar din cercetările de la faţa locului a rezultat că victima a traversat fără să se asigure şi prin loc nepermis.”, ne-au declarat surse din cadrul Poliţiei Rutiere Câmpulung.


Recomandam - ziare romanesti

Abonare newsletter stiri.com.ro

Adresa de e-mail:

Transport Mobila International