Ziarul

  ziare    propune o publicatie     trimite o stire    

Ziarul Online - Ziare romanesti - Stiri Evenimentul Muscelean online

 

Ziarul "Evenimentul Muscelean"

Website: http://www.evenimentulmuscelean.ro

Ziar inscris in categoria Locale in judetul Arges

Descriere:
Evenimentul Muscelean - Ziarul tuturor muscelenilor. Informatie de calitate oferita cu profesionalism, stiri locale si judetene, politica, social, economic, fapt divers, sport, zilnic, saptamanal, bisaptamanal

propune o publicatie

Ultimele stiri din Evenimentul Muscelean de azi - Ziarul Evenimentul Muscelean online


Au trăit în casa terorii timp de opt ani - Fraţi maltrataţi de asistentul maternal

Doi copii care au fost daţi în plasament în urmă cu opt ani unui asistent maternal au ajuns subiectul unei anchete desfăşurate de Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, după ce profesoara de la şcoală a semnalat că unul dintre ei prezenta semne de violenţă pe corp. Ancheta a scos la iveală faptul că au fost maltrataţi, munciţi până la epuizare şi chiar înfometaţi de asistentul maternal profesionist în grija cărora au ajuns. Copiii au fost luaţi de la asistentul maternal şi au ajuns acum într-un centru de plasament din Câmpulung.

Îi maltratau şi îi umileau, atât ea, cât şi fata ei
Andrei şi Laurenţiu Pişinaru, în vârstă de 16 şi 17 ani, au făcut parte dintr-o familie modestă din comuna Albota. Din nefericire, au rămas fără mamă în anul 2007 şi au ajuns în grija asistentului maternal Aurora Cotescu, din Schitu Goleşti. Din păcate pentru ei, în loc să aibă parte în continuare de o copilărie fericită, care să-i facă să uite de neajunsurile cu care s-au confruntat în fragedă pruncie, cei doi băieţi au trecut prin chinuri cumplite. Asta pentru că, spun vecinii, cea care ar fi trebuit să le ţină loc de mamă, şi nu numai ea, i-a snopit în bătaie, din orice, i-a muncit din greu, i-a înfometat şi i-a lipsit de bucuriile copilăriei. „Ne-au povestit copiii ce au păţit. Faceţi un serial. I-au bătut rău de tot. Una dintre fetele ei i-a băgat unui băiat şi urzică pe gât. Trei a măritat cu banii  copiilor ăştia! Plus lux, mobilier, termopane şi câte şi mai câte în casă! Le-a luat din banii amărâţilor ăştia! Ei, câteodată, nu aveau ce să mănânce. L-a trimis pe unul din ei să dea o bucată de pâine la câine şi, săracul, muşca şi el din ea, că-i era foame! Nu-i lăsa să iasă afară din curte! Ei nu au avut copilărie. Îi trimitea la alimentară să ia ceva, dar în fugă se duceau. Le era frică şi de umbra lor. Îi muncea de dimineaţă şi până seara. Era ger afară, iar ei spălau pe jos cu apă rece, aveau mâinile roşii ca jarul! Nici nu le făcea foc în camera lor. Le făcea pe sală şi lăsa uşa deschisă ca să intre căldură la ei, în bucătăria aia din spate, că acolo îi ţinea. A pus piciorul pe gâtul copiilor şi spunea că-i omoară şi-i îngroapă în spatele casei!”, ne-a declarat unul dintre vecinii Aurorei Cotescu.
Pentru Laurenţiu şi Andrei Pişinaru, televizorul a fost mult timp o necunoscută. Ca să nu mai vorbim de telefonul mobil sau calculator. Singura lor oază de distracţie şi relaxare era la şcoală, acolo unde aveau parte de afecţiunea colegilor şi cadrelor didactice. „Îi bătea, vai de capul lor! Ăla mic a fost aici, la generală, şi şi-a rupt mâna. L-a bătut pentru asta şi apoi târziu l-a dus la doctor ca să-i pună mâna în ghips! Ne-au spus, săracii copii, că au rupt coada de mătură pe ei! Să vedeţi acum ce semne avem pe spate şi pe fund, aşa ne-au spus băieţii. Doamne, Dumnezeule, aşa ceva nu se poate! Numai ei ştiu câte au pătimit şi ce e în sufletul lor! Dădeau cu mătura toată ziua prin curte, ca să stea şi ei pe-afară. La televizor nu aveau acces, ca să nu mai spun de calculator sau telefon. Pentru ei era o adevărată binecuvântare să ajungă la şcoală, acolo unde se puteau juca în voie.”, ne-a mărturisit o femeie care cunoştea situaţia celor doi copii.

Bătuţi pentru un telefon
Săptămâna trecută, pe 19 martie, pentru că a îndrăznit să vină acasă cu un telefon făcut cadou de cineva, Andrei, băiatul cel mic, a fost snopit în bătaie tocmai de cea care primeşte bani de la stat pentru creşterea lui. Urmele agresiunii au fost văzute a doua zi la şcoală de o profesoară, care a şi dat alarma, ştiind situaţia în care se află băiatul. „În baza unui protocol pe care îl avem cu autorităţile locale pentru Protecţia Copilului, am sesizat faptul că unul dintre elevii aflaţi în plasament a venit la şcoală cu semne evidente de violenţă pe corp, mai precis în zona gâtului. A fost deschisă o anchetă şi sper că se vor lua măsurile care se impun. Acest copil este deosebit. În ciuda tuturor dificultăţilor, el a încheiat primul semestru cu media 9,94.”, ne-a relatat Nicolae Zaharia, directorul Liceului „Dan Barbilian”, acolo unde învaţă Andrei. Acest fapt ne-a fost confirmat şi de către directorul Complexului de Servicii Comunitare Câmpulung. „Am fost sesizaţi de către domnul director al Liceului „Dan Barbilian”. Ne-a atras atenţia cu privire la un copil aflat în plasament la un asistent maternal, că a venit la şcoală bătut. Avea câteva echimoze pe gât. Urmare a acestei sesizări, echipa din cadrul Complexului s-a deplasat ca să vadă starea copilului. Băiatul a dat o declaraţie şi a susţinut faptul că asistentul maternal l-a bătut. În urma acestei declaraţii, ne-am deplasat la locuinţa asistentului maternal, am luat cei doi fraţi şi i-am dus în regim de urgenţă la Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul în Dificultate Câmpulung. Urmează ca, în urma rezultatului expertizei medico-legale, să sesizăm Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpulung, iar Poliţia să constate dacă a fost sau nu săvârşită o infracţiune. Este vorba despre rele tratamente aplicate minorului, iar pedeapsa este de la 2 la 7 ani de închisoare”, a precizat Iustinian Matei, şeful Complexului Maternal Câmpulung, instituţie aflată în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Co­pilului Argeş.
Autorităţile, sesizate încă din 2010 tot pentru violenţe aplicate minorilor
Deşi, în 2010, câţiva vecini s-au mobilizat şi au anunţat autorităţile cu privire la soarta celor doi băieţi, nimeni nu a luat nicio măsură pentru a îndrepta lucrurile. Abuzurile au continuat, până săptămâna trecută, când adevărul a ieşit la suprafaţă. „Afară nu poţi să vezi nimic, căci ei erau respectuoşi, curaţi... În casă e problema, se schimbă faza. Nu aveau voie să vorbească cu nimeni. Îi lua la rost de orice. Au fost ameninţaţi să nu spună nimic, de când erau mici. Le era frică rău de bătaie. Nu ştiu dacă au vorbit cu mine, de când sunt aici, de două ori. Vinerea trecută, când au plecat, ne-au strigat bieţii copii şi ne-au arătat ce era pe băiatul pe care l-a bătut ultima oară. Era vânăt pe gât şi ea a zis că s-au bătut între ei! Aşa ceva nu avea cum să se întâmple, pentru că ei sunt nişte copii foarte cuminţi. A mai avut ea o belea, acum cinci ani, parcă. Tot pentru bătaie. A venit cineva din oraş, o doamnă de la Protecţia Copilului, şi a zis că e totul în regulă. Ea nu venise cu anii, aici, să vadă copiii! A ştiut asta să-i fenteze. E escroacă mare. Avea grijă să fie totul bine când venea cineva. Era frigiderul plin, curăţenie, ei aveau haine curate. I-am găsit bine, spuneau cei care veneau în control. Dar nimeni nu a stat de vorbă ca lumea cu aceşti copii! Acum s-au săturat şi au cerut ajutor. Aşa ne-au zis, că s-au săturat!”, ne-au povestit vecinii.
La Primăria Schitu Goleşti, nimeni nu ştia nimic. „Nu ne-a sesizat nimeni cu privire la cele întâmplate. ştiu doar că erau doi copii buni la şcoală şi atât. Ce s-a întâmplat cu ei, nu am de unde să ştiu. O să mă duc acum să mă interesez ce a fost!”, ne-a declarat primarul Marcel Palaghiu. După opt ani de stat în familia de împrumut, copiii nu cunoşteau cum este viaţa în afara porţilor, iar frica de necunoscut îi dădea mereu înapoi. Băieţii au fost luaţi de la asistentul maternal şi duşi în plasament, în regim de urgenţă, la un centru din Câmpulung. Copilul cel mic a fost dus la LML pentru investigaţii şi, în funcţie de rezultat, dosarul va fi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung. Copiii beneficiază şi de o pensie de urmaş, iar banii sunt viraţi într-un cont pe numele asistentului maternal, la CEC. În cazul în care ar fi băgat mâna la borcanul cu miere şi copiii au rămas fără bani, situaţia este şi mai gravă, Aurora Cotescu urmând să fie acuzată şi de înşelăciune, pentru că era reprezentantul lor legal şi persoană de încredere. Din 2007 şi până în prezent, în cont, s-ar fi strâns peste 200 de milioane de lei vechi. Am încercat să luăm legătura şi cu Aurora Cotescu, asistentul maternal, pentru a ne prezenta punctul său de vedere, dar aceasta nu a fost de găsit.

Oprea, cu Rembrandt şi Dali, este peste nivelul şefilor Culturii din Argeş

Şefii a două instituţii culturale din Câmpulung, Sergiu Cicu şi Liviu Cioacă, şi-au invitat colegii de breaslă la consfătuirea de primăvară, prima din 2015 şi prima după o întrerupere de câţiva ani a unei tradiţii în care erau implicaţi directorii Caselor de Cultură, Centrelor Culturale, Muzeelor şi Bibliotecilor din judeţ. Întrunirea de toamnă se va muta la Bascov, unde gazdă va fi focoasa directoare Lorena Toma, care a intrat deja într-un „clinci” cu Liviu Iana, pe tema banilor. De altfel, finanţarea insuficientă a funcţionării unităţilor de profil şi fondurile pe sponci, obţinute cu „milogeala” de directorii descurcăreţi, pentru evenimente, au constituit laitmotivul întâlnirii de marţi, 24 martie 2015, a managerilor din Argeş. Invitaţia lui Cicu şi Cioacă a fost onorată de un număr nesperat de mare de directori din branşă, inclusiv de şefii Culturii, Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Argeş, şi Sorin Mazilescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş. Cea mai consistentă delegaţie a fost cea a municipiului Curtea de Argeş, care a făcut dovada seriozităţii şi a respectului acordat colegilor din domeniul cultural-artistic. Au avut reprezentanţi toate instituţiile de gen: Centrul de Cultură şi Arte, Muzeul şi Biblioteca. La fel şi Mioveni. Cea mai „subţire” reprezentare a avut-o, culmea, tocmai gazda, din partea căreia au lipsit şefii Muzeului şi Bibliotecii şi, cel mai jenant, au lipsit membrii Comisiei de Cultură a Consiliului Local. A “spălat ruşinea” administraţiei publice locale Dan şipoteanu, singurul ales prezent la întâlnire.

Curtea de Argeş şi Mioveni dau încă o lecţie de respect şi bun simţ Câmpulungului cu “şoriciul gros”
Directorii Caselor de Cultură a Sindicatelor şi „Tudor Muşatescu”, Sergiu Cicu şi Liviu Cioacă, şi colegii referenţi Liviu Iana, liderul Grupului vocal folcloric bărbătesc „Doruri Muscelene”, Văcarea-Mihăeşti, şi Nelu Horobeanu, coregraful Ansamblului folcloric „Carpaţi”, şi-au făcut datoria, invitând toată directorimea din domeniu din judeţ. Iar şefii chiar au venit, însoţiţi şi de colegi referenţi, într-un număr mulţumitor. Au dat curs invitaţiei: Argentina Culcuş, managerul Centrului Cultural Mioveni, Elisabeta Panait, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Mioveni, Lorena Toma, directorul Casei de Cultură Bascov, Mihaela Georgescu, referent la Bascov, Emil Antohi, directorul Casei de Cultură „Preot Ion Ionescu” din Topoloveni, Simona Ungureanu, referent la Topoloveni, Simona Hirică, directorul Centrului de Cultură şi Arte „George Topârceanu” din Curtea de Argeş, ştefan Dumitrache, directorul Muzeului Municipal Curtea de Argeş, Marian Ghiţă, directorul Bibliotecii Municipale Curtea de Argeş, Sorin Dănuţ Radu, referent de specialitate în cadrul Centrului Creaţiei Argeş, Carmen Elena Salub, directorul Centrului Cultural Piteşti, Marius Chiva, referent de specialitate la Centrul Cultural Piteşti. Mai târziu, din cauza semafoarelor de pe traseu, a sosit şi reprezentanta Casei de Cultură a Sindicatelor Piteşti.
Directorul Muzeului Judeţean Argeş, Cornel Popescu, a transmis scuzele sale pentru absenţa de la manifestare, din cauza unei viroze puternice. În schimb, de la noi au lipsit masiv. N-au venit nici membrii Comisiei de Cultură, Bogdan David, Nicolae Dumitrescu şi Cristi Creţu, nici şeful Muzeului, ocupat, probabil, cu monitorizarea numărului de vizitatori la expoziţia de reproduceri ale operelor lui Salvador Dali, nici directorul Bibliotecii, părintele ştefan ştefănescu, ocupat, în această perioadă, şi cu rânduielile bisericeşti premergătoare Paştelui.             
Indiferent de temele abordate - festivaluri, tabere şi alte evenimente, cercuri artistice, reparaţii şi întreţineri ale clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea - managerii ajungeau în punctul „mort”: banii. De fapt, de când au dat ochii unii cu ceilalţi, au cam „înghesuit-o” pe Argentina Culcuş, şefa Centrului Cultural Mioveni, care beneficiază, de doi ani, de o clădire nou-nouţă, şi o finanţare generoasă, care a stârnit invidia colegilor din judeţ. Unii şi-au dat cu părerea că are un buget mai mare decât cel al Muzeului Judeţean, dar aceasta a negat. „Nu trebuie să fiţi invidioşi, pentru că nu sunt suficienţi banii pentru tot ceea ce vrem să facem. Centrul Cultural are foarte multe clădiri subordonate: patru Cămine Culturale, un Muzeu Etnografic, vechiul sediu al Centrului Cultural, Biblioteca Franceză, Tipografia, acum s-a mai construit o clădire multifuncţională la Colibaşi, avem şi un autocar. Sunt  aducătoare de venituri, dar şi consumă. Centrul Cultural are o suprafaţă desfăşurată de 2.000 de metri pătraţi. Numai la unul dintre Căminele Culturale, pe ultimele luni, factura la gaz s-a ridicat la 28.000 de lei, iar la clădirea Centrului Cultural nou, la 18.000 lei.”, s-a apărat Argentina Culcuş, care le-a transmis colegilor curioşi să afle ce sumă conţine „teşchereaua” Centrului Cultural Mioveni că le dezvăluie bugetul la prânzul de după consfătuire.
Dacă tot s-a deschis „Cutia Pandorei” a lipsurilor din Cultură, colega Argentinei Culcuş de la Mioveni, Coca Panait, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor, s-a plâns că ea a primit o factură de peste 300 de milioane de lei vechi, spaţiul fiind mult mai mare. Pe aproape, ca valoare, este şi factura emisă Casei de Cultură Bascov, a intrat în sarabanda lamentărilor directoarea Lorena Toma, care are de achitat 280 de milioane la aceeaşi utilitate. Concluzia: cel mai fericit dintre toţi directorii era Liviu Cioacă, chiriaşul lui Sergiu Cicu, în Clubul ARO, care scapă ieftin, cu 15 milioane, lunar, chiria şi utilităţile, achitate pentru el de Primărie.

Sergiu Cicu i-a făcut zob pe consilierii locali, în special, pe cei din Comisia de Cultură
Remarcând că în sală este prezent un singur consilier local, din 19, Sergiu Cicu, ajuns mai târziu, din cauza suprapunerii a două evenimente pe agenda zilei de marţi, a “explodat” la adresa aleşilor. „Regret faptul că nu este prezent la discuţii chiar preşedintele Comisiei de Cultură, dar, mă rog, aşa înţeleg unii... Nu sunt prezenţi consilierii locali nici la manifestările la care îi invităm, nici la cele ţinute în sală, nici gratuit. În fine, dumnealor conduc oraşul dintr-un turn de fildeş.”, s-a enervat directorul Clubului ARO, care a avut o întrebare retorică adresată ziariştilor: de câte ori i-au văzut pe consilierii locali la manifestările culturale. „Rar - a răspuns singur. Dar ei sunt aleşii noştri.” La care Lorena Toma, şefa Culturii din Bascov, care tocmai îi pârâse pe consilierii din comună că nu-i acceptă întotdeauna proiectele, forţând-o să bată cu pumnul în masă, i-a ţinut isonul lui Cicu: „Nu sunt aleşii mei, că eu nu i-am ales. S-au ales. Nu vin la spectacole, dar îşi dau cu părerea.” şi cu toate acestea, „Consiliul Local” apare pe toate afişele. „Dumnealor cred că noi suntem în slujba dumnealor şi nu invers, dar asta este altă discuţie.”, a adăugat Sergiu Cicu.

Ruşinos pentru Consiliul Local! Prefectul a făcut pe conducătorul Câmpulungului văzând că n-are cine să-l conducă!

Noroc cu Prefectura care i-a împins de la spate pe aleşi şi le-a dat un termen limită să încropească un plan de măsuri care vizează, în special, sursa de rezervă de alimentare cu apă a Câmpulungului, în caz că cedează reţeaua principală. După prima avarie la aducţiunea Câmpulungului, prefectul a dat ordin ca debandada din municipiul „stână fără stăpân” să fie controlată de o echipă formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii: Prefectură, Consiliul Judeţean, Direcţia de Ape, Direcţia de Sănătate Publică şi ISU. Verificarea în teritoriu s-a lăsat cu o notă de constatare, prin care autorităţilor locale li s-au trasat mai multe sarcini. Mai pe înţeles, prefectul a văzut nici că nu sunt în stare, nici că n-au chef să-şi facă treaba şi, atunci, a luat atitudine. Le-a cerut aleşilor ca până vineri, 20 martie, să găsească soluţii de punere la punct a sistemului de alimentare cu apă, inclusiv de finanţare a unei surse de rezervă a municipiului şi a comunelor care depind de reţeaua noastră.

Prefectul le-a dat termen limită pentru a-i transmite ce surse de rezervă au găsit
Săptămâna trecută, responsabilii de incidentul cu repetiţie, reuniţi dintr-o comisie pe care Liviu Ţâroiu a numit-o „de urgenţă”, probabil, inspirat de maniera „urgentă” de intervenţie, cu o pornire de opt ore şi jumătate întârziere, au fost convocaţi la Prefectură. Acolo s-a ţinut o şedinţă a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căreia s-a discutat din nou ceea ce s-a întâmplat la Câmpulung (de două ori!). Tot marţi, 17 martie 2015, s-a adoptat o hotărâre, prin care s-au aprobat toate măsurile din nota de constatare întocmită pe 13 martie de comisia de control a Prefecturii. Altfel spus, prefectul le-a transmis alor noştri ce au de făcut, intrând în pielea unui lider al Câmpulungului.
Ţâroiu, cu coada între picioare, i-a chemat, la rândul lui, la Primărie, pe colegii consilieri, reuniţi într-o şedinţă de îndată, ca să le comunice ce le-a impus prefectul Mihai Oprescu. Adică, până a doua zi, cel târziu, să prezinte Prefecturii şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ce surse de rezervă au identificat. La Primărie s-a constituit o comisie de lucru, în care au fost incluşi Gabriela Chelu, şefa Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, Sorin Bălăşcan şi Bogdan Popescu, de la Compartimentul Investiţii, Radu Sâmpetru şi Ion ştefancu, de la Edilul CGA SA, care vor lucra sub coordonarea viceprimarului-primar Liviu Ţâroiu şi a directorului Melania Voinescu.
Potrivit lui Bogdan David, în comisie ar fi trebuit să fie introdus şi un reprezentant sau doi de la Apele Române. N-a reuşit decât să-i facă loc colegului Iustinian Stănescu, cel mai croit pe Prefectură, pentru „îndrăzneala” de a pune ordine în talmeş-balmeşul din Nord.    

Teoria s-a rezolvat, la data cerută
Soluţiile cerute de prefect au fost aşternute pe hârtie, căci nu teoria era punctul slab al celor din cauza cărora am suferit, în total, 72 de ore, în care am fost lăsaţi fără apă. Iată care sunt acestea:      
=Prima soluţie: echiparea cu pompe submersibile a captării de la Lereşti. Aceasta este compusă din şapte foraje de mică adâncime. Vor trebui executate lucrări de denisipare, de reabilitare a instalaţiilor hidraulice la puţuri, a instalaţiilor electrice, achiziţionate şi montate pompe submersibile corespunzătoare.
=A doua soluţie: reechiparea cu pompe, cu parametri corespunzători, a staţiei de pompare de la Apele Române şi reabilitarea reţelei de Dn 600 mm, de refulare a apei brute din Râul Târgului spre Staţia de Tratare din Calea Pietroasă, pentru care există un studiu de fezabilitate din 2002.
=A treia soluţie: un studiu privind captarea Topliţa-Mateiaş, în vederea dirijării unor debite de apă spre Câmpulung, în vederea transportării apei potabile printr-o conducă de Fi 200, pe o distanţă de 3,4 kilometri.
=A patra soluţie: preluarea spre exploatare a captării şi a staţiei de filtrare Nămăeşti - Gura Pravăţ, de unde prin conducta de polietilenă de Dn 200 se transportă apă potabilă la rezervorul din costiţă, iar, de acolo, în reţeaua de apă a comunei Valea Mare Pravăţ. Prin execuţia unor foraje subterane în amonte de această staţie de filtrare se poate mări debitul apei, cu posibilitatea de transport spre Calea Pietroasă.  
=A cincea soluţie: înfiinţarea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară care va cuprinde Câmpulungul şi localităţile limitrofe sau afilierea la o asociaţie existentă, prin intermediul căreia să se poată promova lucrări majore de investiţii pentru aducţiune şi conductele de distribuţie.

Şefii instituţiilor au discutat de mai multe ori pe tema alimentării cu apă, fără să-i bage în seamă pe aleşii de la Câmpulung
Demersul Prefecturii de a lămuri dezordinea de la Câmpulung, prezentă, din păcate, într-un domeniu atât de important, n-a fost văzut bine de cei care ar fi trebuit să se ocupe ca de ochii din cap de aducţiunea municipiului, ştiind că sursă de rezervă nu există. Nemulţumirile au provenit, în totalitate, din tabăra liberală, care are impresia că este la conducerea municipiului, dar, cu toată majoritatea din Consiliu, nu prea e. Primul care a sesizat că rolul Consiliului Local este doar să fie informat în legătură cu deciziile care s-au luat pentru noi la nivel judeţean a fost Bogdan David. „Am primit teme de la nişte oameni care nu ne-au chemat ca să stăm de vorbă. Au venit Prefectura, Situaţiile de Urgenţă şi alţii de pe la Piteşti („alţii” fiind Apele), dar nu ne-au chemat şi pe noi.”, a reclamat liberalul, secondat de colegul Lucian Ionescu: „Dânşii cu deciziile, noi cu banii şi cu responsabilitatea.”
Acum, dacă este să fie cinstiţi unii cu ceilalţi, ai noştri n-au fost nici cu banii, nici cu responsabilitatea, căci, dacă lucrurile stăteau cum le-a descris Ionescu, n-aveau motive ca să facă spume la gură că primesc ordine de la prefect. Cel mai iritat că a îndrăznit şeful judeţului - punându-i în balanţă pe preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, şi prefectul Mihai Oprescu, e mai şef cel din urmă - să „atragă atenţia” Consiliului Local s-a manifestat Iustinian Stănescu. „După această notă de constatare din 13 martie 2015 şi Hotărâre din 17 martie 2015, suntem puşi în faţa unui fapt împlinit, fără măcar să fim chemaţi la discuţii. „A atras atenţia Consiliului Local”. Aoleu! A informat Consiliul Local, a spus Consiliului Local. Numai această exprimare desconsideră total Consiliul Local, deşi Consiliul Local este pus la zid. (...)  Noi, Consiliul, luăm palme peste palme. Dacă luăm palme, să participăm şi la luarea deciziilor. S-a dat o hotărâre pe 17 martie. De ce n-am fost şi noi cel puţin sunaţi? (...) Pe noi ne ceartă lumea în oraş. Băgaţi-ne şi pe noi în seamă! Pe noi ne băgaţi în seamă numai când luăm bicele pe spinare.”, s-a dat în stambă liberalul, despre care nu ne aducem aminte să se fi crezut atât de important când în fruntea mesei stătea Călin Andrei.
Apoi, discuţiile au trecut în zona politică, fiind un bun prilej pentru PNL de a reaminti alegătorilor câmpulungeni de cele 23 de miliarde de lei vechi tăiate de Guvern, care a considerat că municipiul are destui bani. „În acest caz (n.r. al avariei), am văzut Prefectura foarte implicată, n-am văzut-o implicată şi când am pierdut 23 de miliarde.”, a pus gaz pe foc Luci Ionescu. Pierderea celor 23 de miliarde a fost adusă în discuţie în contextul în care este nevoie de un buget de câteva zeci de miliarde de lei vechi pentru remedierea lipsurilor reţelei de apă. O altă pierdere, cu şanse de a deveni mai mare decât este deja, o reprezintă cele 60 de miliarde de lei vechi irosiţi pe „Kretzulescu”. Dar 60 de miliarde, pesemne, nu sunt atât de importante ca 23 de miliarde.
Ca amărăciunea să fie şi mai adâncă, Iustinian Stănescu a avut un dureros moment de sinceritate: în cadrul şedinţelor AGA de la Edilul, la care participă toţi consilierii locali, subiectul reabilitării aducţiunii şi al sursei de rezervă a fost tratat gen „diverse”.

Pe lângă formaldehidă, mirosul brânzei de la Mateiaş era “Coco Chanel”

Dacă rafinatele nări ale directorului Muzeului Municipal, băiat stilat de Capitală, erau „violate” de mirosul de brânză din parcarea Mausoleului, să vedem cum se vor simţi când briza vântului va purta parfumul de formaldehidă de la fabrica ce se va construi în zona Mateiaşului. La Mateiaş se pare că a fost identificat terenul de câteva hectare, de care are nevoie un investitor turc pentru construcţia unei fabrici de adeziv, necesar în fabricaţia plăcilor pe bază de lemn, planificată a se desfăşura în Grui, pe locul fostului CFS. Împotriva lui Oprea, care are planuri mari pentru centenarul intrării României în Primul Război Mondial, sărbătorit anul viitor, s-au întors blestemele brânzarilor alungaţi de pe teritoriul Mausoleului, în scopul primenirii edificiului pentru momentul „2016”. Nu ştim ce schimbări va aduce şeful Muzeului în peisajul edificiului de care sub 200 de metri n-ai voie să te apropii cu chestii stridente vizual, olfactiv, auditiv, dar, după determinarea turcilor de a se stabili la Câmpulung cu afacerea de PAL şi MDF, o schimbare se va produce în zonă. şi nu o schimbare menită să atragă turiştii şi vizitatorii plătitori de bilete, căci o fabrică de formaldehidă, mai degrabă, îi pune pe fugă. „Fabrica de cancer”, aşa a fost numită noua unitate din Sebeş, de formaldehidă, o substanţă chimică folosită în producţia de plăci de PAL şi MDF, care a scos în stradă mii de oameni, de mai multe ori, în acest an. Protestatarii şi-au motivat acţiunea prin locul fruntaş pe care îl deţine judeţul Alba la cancerul pulmonar, cancerul de col uterin, cancerul colo-rectal, cancerul gastric şi melanom malign, potrivit unui studiu întocmit de Centrul Regional de Sănătate Publică Târgu Mureş, în 2008, pentru Regiunea Centru. Anual, în Alba se îmbolnăvesc de cancer circa 1.800 de persoane şi mor aproximativ 800.
Turcii s-au plâns că nu avem parc industrial
Dintre toate zonele judeţului pe care le puteau alege pentru construcţia celor trei fabrici, PAL, MDF şi adeziv, zone unde au fost bine primiţi de autorităţile locale, chiar imploraţi să demareze afacerile pe teritoriile lor, patronii turci au ales Câmpulungul. Câmpulungul, unde, când au păşit în Primărie, nu a sărit nimeni din birouri ca să li se ploconească pentru favorul de a ne fi luat în calcul pentru investiţia cu supliment de gaz toxic. Era stabilit aici, de mulţi ani, un conaţional de-al lor, deţinătorul terenurilor şi clădirilor rămase de la fosta Melana, care a văzut o oportunitate de a valorifica proprietatea de la marginea Gruiului. şi aşa nu i-a fost de folos până acum, reuşind “performanţa” unor restanţe la bugetul local pentru o întindere de 15 hectare şi câteva ruine „moarte”, care nu produc nimic.
Ce vor să facă turcii la noi am relatat pe larg în ediţia trecută. Două fabrici de plăci pe bază de lemn, care, dacă întreprinzătorii ajung la o înţelegere cu Obştea Moşnenilor Câmpulung, ca să le concesioneze aproximativ 30 de hectare, vor fi amplasate pe platoul Gruiului. Cu turcul proprietar la Grulen, înţelegerea este ca şi încheiată, fiindcă acesta a tras de reprezentanţii companiei aflate în căutare de amplasamente să vină la Câmpulung. Fiindcă am amintit de peregrinările afaceriştilor prin ţară, după locuri propice pentru dezvoltarea producţiei de PAL şi MDF, şi cu pădure în apropiere, şi cu distanţele reglementate de lege faţă de zonele locuite, oamenii de afaceri au reclamat că nicăieri, în oraşele României, colindate timp de două săptămâni, n-au găsit parcuri industriale. Tot ce li s-a oferit erau terenuri de maximum 10-20 de hectare, situate lângă case, unde aceştia nu-şi puteau ridica fabricile. În municipiu, singurul loc cu titulatura de „parc industrial” este fosta platformă ARO, deţinută de Landmark Management, trântită fix între casele oamenilor. Or fabricaţia de plăci de lemn implică folosirea unor tocătoare care transformă materia primă aproape în rumeguş, zgomotul produs de aceste instalaţii impunând o anumită distanţă de gospodării.
În momentul în care s-au hotărât să-şi extindă afacerea în afara graniţelor Turciei, unde au mai multe fabrici, întreprinzătorii au luat în calcul Bulgaria, Croaţia şi România. Au ales România, cel mai probabil, datorită legislaţiei permise în privinţa exploatării şi comerţului cu lemnul. „România exportă buştenii şi, de aceea, s-au închis multe fabrici de cherestea. Dar bulgarul, la 1 aprilie, închide exportul pentru lemn de foc şi buşteni. Primul ministru a spus că, dacă cineva are nevoie de lemn de foc sau buşteni, vine în Bulgaria şi deschide fabrică.”, a prezentat nepotul industriaşului turc motivaţia alegerii ţării noastre, cu care, de altfel, este familiarizat, făcând afaceri aici de 13 ani, în acelaşi domeniu: export de material lemnos în Turcia.
Piaţa vizată, prin deschiderea celor două fabrici de PAL şi MDF: Serbia, Croaţia, Macedonia, pe care vor să introducă marfa produsă la Câmpulung. „Am zis tot timpul să venim în România, ca să deschidem. Are lemn de foc, are teren. Acum am hotărât: hai să mergem!”, a continuat nepotul patronului, care, din câte am înţeles, a venit la Câmpulung, ca să inspecteze suprafeţele găsite: în Grui şi lângă Holcim, unde ar urma să fie amplasată fabrica de adeziv, absolut necesar producţiei de plăci pe bază de lemn, care foloseşte în procesul de fabricaţie formaldehida.

Vicele vorbeşte despre avize de autorizare ca şi când turcul ar fi primul care le obţine
Impresia greşită pe care şi-au făcut-o turcii despre Câmpulung, în momentul în care viceprimarul-primar Liviu Ţâroiu a preferat o monitorizare a ciopârţirii arborilor de pe domeniul public în loc să se aşeze la masa tratativelor cu investitorii, a fost ştearsă rapid de doi reprezentanţi ai Consiliului Local. Liberalul Cristi Creţu s-a grăbit să le facă introducerea musafirilor picaţi un pic pe nepoftite, la o şedinţă „de îndată”, care n-are secţiune de „diverse”. „Afară este un investitor care vrea să construiască o fabrică în Câmpulung şi are rugămintea dacă poate veni în Consiliul Local să prezinte ceea ce vrea să facă.”, a făcut pe gazda ospitalieră Cristi Creţu. Omul a venit ca să i se spună clar cu ce poate fi ajutat. Altfel spus, vrea drum, vrea branşament electric, vrea reţea de gaz, canalizare, deci, toată reţeaua de utilităţi pusă la punct. Lucru de care trebuie să se ocupe autoritatea locală, fiindcă în Turcia aşa se procedează. Până joia trecută, îşi informa colegii Liviu Ţâroiu, nu a fost înaintată Primăriei nicio solicitare din partea companiei. „În urma acestei consultări, urmează să vină reprezentanţii dânşilor, să vadă despre ce este vorba şi să înainteze cererea, după ce vor discuta despre terenuri şi vor cădea la o înţelege privind concesionarea, termene, plăţi, în vederea emiterii unui certificat de urbanism pentru construcţia fabricii. Vom cere toate avizele necesare de autorizare.”, preciza Liviu Ţâroiu. Avize pe care turcii le vor obţine, aşa cum le-a obţinut şi “răzeşul” de la Iaşi, căruia, la o simplă ocheadă, în vreo două rânduri, Garda de Mediu i-a găsit nereguli numai bune de amendat cu câte un miliard de fiecare dată.

Cu o fabrică de formaldehidă lângă Câmpulung, scăpăm de toate suferinţele

După 25 de ani de aşteptare a investitorilor, care să curme suferinţele câmpulungenilor lăsaţi fără locuri de muncă de guvernanţi şi politicieni, cărora le datorăm distrugerea Uzinei ARO şi a Melanei, urmate în istoria industriei locale de Mină, iată că a apărut, în sfârşit, firma potrivită la locul potrivit. Firma potrivită zonei de munte, unde lemnul i-a făcut pe mulţi cu bani, este o companie turcească, a treia din Europa, susţin reprezentanţii ei, în producţia de PAL şi MDF. Yildizlar Yasirim Holding AS este concurentul concernului austriac Kronospan, ocupantul primei poziţii la nivel european în acest domeniu, care are unităţi de producţie şi în România, la Sebeş şi Braşov. Kronospan Sebeş a ţinut, la începutul acestui an, prima pagină a publicaţiilor locale, cu protestele declanşate în rândul populaţiei de intenţia de a pune în funcţiune, în luna aprilie, noua fabrică de producere a formaldehidei, anexă aflată şi în planurile turcilor. Iar loc mai potrivit decât Câmpulung nici că puteau găsi, fiindcă ce mai contează o substanţă cancerigenă, produsă la o azvârlitură de băţ de municipiu, pe lângă cianurile „neutralizate” la ARO cu foc şi apa ploilor şi pe lângă arderile de pe platforma Holcim, aspirantă la titlul de cel mai mare crematoriu de deşeuri din Europa de Est?! Rezumând intenţiile turcilor fabricanţi de PAL şi MDF, producţia de plăci pe bază de lemn venind la „pachet” cu una de adeziv, aceştia vor să construiască două fabrici în Grui, pe locul fostului Combinat de Fire şi Fibre Sintetice. Activitatea secundară, de producţie de lipici - o fabrică de formaldehidă, ca s-o spunem direct - ar urma să fie plasată în afara Câmpulungului, în vecinătatea Combinatului Holcim.                     

Ţâroiu să le facă turcilor drumul şi tot ce vor. Dar să facă şi pentru noi drumul la „Flămânda”
La peste zece ani distanţă de pătrunderea Kronospan în România, rivalul de pe locul trei, la nivelul Europei, intenţionează să-i facă concurenţă în această parte a continentului, deschizând două unităţi de producţie la Câmpulung. Nepotul patronului producătorului turc, care activează de aproape 100 de ani în domeniul exploatării lemnului, în ultimii 20 de ani profilându-se pe PAL laminat, MDF (un material folosit în industria mobilei, de o calitate ridicată faţă de PAL) şi adeziv, a venit, săptămâna trecută, la Câmpulung, însoţit de Marin Ciungu, fostul şef al Apelor Române Argeş şi actual consultant pe probleme de mediu. Împreună cu deţinătorul „rămăşiţelor” Grulen-ului, nepotul afaceristului turc, business-man, la rândul său, s-a prezentat în faţa consilierilor locali, ca să le ceară să-l ajute să-şi deschidă fabricile, în cadrul unei investiţii estimate la minimum 200-250 milioane de euro. Iar ca personal, în prima etapă, vor fi angajate 500 de persoane, apoi 600-700. Iar ca suprafaţă, tot în prima etapă, 25 de hectare îi sunt suficiente, dar, pentru extindere, are nevoie de 50 de hectare.      
Turcul, un tip bine înfipt, familiarizat cu limba română şi obiceiurile de pe la noi, graţie celor 13 ani petrecuţi în România, s-a plâns de comportamentul viceprimarului Liviu Ţâroiu, care, iniţial, l-a cam ignorat, când a venit la Primărie. Înainte de a se orienta către partea de Nord a judeţului, întreprinzătorul a colindat Piteştiul şi vecinătăţile, unde, susţine el, a fost bine primit. La toate Primăriile, Piteşti, Miceşti, Mioveni, Topoloveni, pe la care s-a perindat, împreună cu Mediul şi Cadastrul, după terenuri şi informaţii, primarii au tras de el ca să facă fabricile pe teritoriul lor. Toţi s-au plimbat cu el, i-au arătat suprafeţele disponibile… mai puţin la Câmpulung, unde, a reclamat omul de afaceri, nu l-a băgat nimeni în seamă. Viceprimarul cu atribuţii de primar s-a dat plecat din Primărie, nedorind, probabil, în această perioadă importantă pentru PSD, aflat la conducerea municipiului, să-şi bată cuie în talpă, deschizând larg porţile urbei altui industriaş, care are şi ceva “otrăvuri” în portofoliu.
Păi, la turci, ne-a dat lecţii întreprinzătorul, când vine vorba de o companie de talia celei pe care o reprezintă delegatul, însuşi prim-ministrul se agită ca să afle cu ce să-i fie de ajutor! Dacă are nevoie de drum, îi face drumul! N-avem nimic împotrivă ca Ţâroiu să-i facă drum turcului pe platforma din Grui, dar să-l repare şi pe cel spre „Flămânda”, fiindcă tot este în programul pe 2015.        

Fabrica de formaldehidă, amplasată la Valea Mare, pe lângă Holcim
Afaceristul al cărui unchi patronează colosul industrial din Turcia găsise câteva terenuri şi în zona Piteştiului. Însă actualul proprietar al fostei Melane, interesat, probabil, să scape de ruinele combinatului, l-a sunat şi l-a încântat cu apropierea de pădure. şi aşa a bătut conaţionalul deţinătorului fostului CFS la poarta Primăriei, ca să anunţe ce are de gând. „Noi vrem să facem aici trei fabrici. O fabrică de PAL, o fabrică de MDF şi o fabrică de lipici, care înseamnă formaldehidă. Când spunem formaldehidă… belea, toată lumea... probleme! Formaldehidă, un pic periculos, într-adevăr. şi din cauza asta nu ai voie. şi în Turcia la fel. Dacă facem fabrică de formaldehidă, distanţa minimă de case este de 1-1,5 kilometri. Nici nu ai voie aici. Am întrebat Mediul şi a spus “nu”. La 2 kilometri de ultima casă.”, a precizat investitorul. După hotărârea Consiliului Local, aprobată anul trecut, distanţa minimă de zona locuită este 3 kilometri. Turcii s-au orientat către un teren în afara Câmpulungului, la Valea Mare, pe lângă Holcim, pentru fabrica de formaldehidă.
Suprafaţa fostului Combinat de Fire şi Fibre Sintetice, 15 hectare interioare, este insuficientă celor două fabrici, fiind nevoie de încă 30 de hectare împrejurul Melanei. Proprietara celor peste 75 de hectare aflate în vecinătatea CFS este Obştea Moşnenilor Câmpulung. Joia trecută, Liviu Ţâroiu a vorbit cu preşedintele Obştei, ştefan Bâlea, dar moşnenii nu sunt dispuşi să-şi vândă pământurile, rămânând de negociat varianta concesionării pe 50 de ani. 
Altă variantă de amplasament erau cele aproximativ 40 de hectare deţinute de Landmark Management, de pe care au fost rase halele Uzinei ARO. Opţiunea a picat din prima, din cauza apropierii de clădirile rămase pe platforma ARO, unitatea de cablaje şi de gospodăriile de pe strada Uzina ARO, care ar fi fost afectate de zgomot.

Creţu, Ţâroiu şi David au vorbit înainte de şedinţă cu turcii şi i-au primit cu braţele deschise
Cum l-au primit consilierii municipali pe investitorul turc? Cu entuziasm şi promisiuni de sprijin. Deşi aleşii s-au întâlnit pentru două chestiuni punctuale - o rectificare de buget şi subiectul apei - liberalul Cristi Creţu i-a făcut afaceristului o introducere atât de convingătoare, încât colegii au acceptat să-l asculte. Liviu Ţâroiu a privit partea bună a stabilirii turcilor la Câmpulung: „Spun că pot acoperi 500-600 de locuri de muncă. Pentru Câmpulung ar fi foarte interesant, mai ales că, pentru prelucrarea lemnului, oamenii pot fi găsiţi uşor în Câmpulung şi împrejurimi. Este o fabrică pe teritoriul Câmpulungului şi ne-ar aduce alt gen de venituri la bugetul local.” Altă pledoarie pentru demararea investiţiei în municipiul nostru a fost susţinută de viceprimarul fără scaun, Bogdan David: „Dacă este o problemă care poate fi rezolvată, n-are rost să n-o rezolvăm, indiferent de discuţiile pe care le avem pe alte teme în Consiliul Local. Dacă pot fi ajutaţi, cu cea mai mare plăcere! Le-am spus sincer, de la început, că singura problemă şi reticenţă la Câmpulung va fi acea fabrică de lipici. Avem subiectele sensibile din ultima perioadă la Câmpulung, va fi un subiect sensibil şi greu de rezolvat. Dânşii s-au mişcat foarte repede şi au găsit amplasament pentru relocarea fabricii în afara oraşului şi nu ne va afecta cu nicio problemă. Din partea Consiliului Local nu va fi nicio piedică să veniţi şi să faceţi această investiţie. Chiar dacă nu se ofereau 500 de locuri de muncă, orice loc de muncă ce poate fi oferit în Câmpulung este binevenit. Să nu vă faceţi griji că veţi avea o piedică din partea noastră pentru a vă demara această afacere.”
În această săptămână este aşteptat la Câmpulung însuşi patronul companiei turceşti, ca să viziteze amplasamentele găsite.

“Ţâroiu se foloseşte de toate tertipurile pentru a se agăţa de funcţie”

Joi, trei dintre consilierii locali PNL au ţinut o conferinţă de presă şi au adus în atenţia jurnaliştilor mai multe subiecte. Una dintre problemele dezbătute a fost şi cea a aleşilor locali care şi-au pierdut posturile în urma unor hotărâri judecătoreşti. Peneliştii spun că totul face parte dintr-o strategie a PSD-ului, iar faptul că foarte multe posturi sunt vacante nu face altceva decât să întărească poziţia social-democraţilor, care sunt în picaj, în urma ultimelor sondaje.

„Este o tactică pe care PSD-ul o coace”
Cei trei consilieri sunt direct implicaţi în acest fenomen. Lupta lui Bogdan David pentru postul de viceprimar îi face pe PNL-işti să facă fel de fel de supoziţii, iar cele mai multe sunt legate de nişte strategii puse la cale de social-democraţi. Lucian Ionescu a ales să deschidă subiectul, considerând că este bine ca cetăţenii să cunoască aceste lucruri. Acesta a explicat cum, odată cu alegerile prezidenţiale în care Victor Ponta a suferit o înfrângere umilitoare, PSD-ul s-a repliat şi, observând o scădere dramatică în sondaje, spunea el, undeva la 30%, în timp ce PNL-ul ar avea 50%, au vrut să blocheze şi să amâne cât mai mult alegerile. „Este o tactică pe care PSD-ul o coace, gândindu-se că poate amâna aceste alegeri până se va face mai puţin de un an până la alegerile locale. Atunci, conform legislaţiei, nu se mai pot organiza alegeri pentru niciunul dintre posturile vacante. Mai bine blochează funcţionarea administrativă a unor funcţii cheie din administraţia din România, doar pentru a nu pierde capital electoral şi nişte funcţii pe care consideră că le moştenesc sau le deţin pe viaţă.”, a explicat Lucian Ionescu. Astfel, Câmpulungul nu face excepţie şi se conformează strategiei de la centru.             Mai mult decât atât, Lucian Ionescu consideră că vicele Ţâroiu are acum timp să îşi facă şi campanie electorală, mobilizând exemplar ADP-ul. Această schimbare de atitudine a serviciului subordonat Consiliului Local l-a dus cu gândul şi la faptul că până acum Ţâroiu l-a sabotat pe Călin Andrei. „Sunt foarte activi, un lucru care nu este rău, dar nu înţeleg de ce nu s-a întâmplat şi în ultimii 7 ani la fel. Asta mă conduce la ideea că domnul Ţâroiu a încercat un sabotaj direct la adresa primarului Călin Andrei, nerealizând că sabotează Câmpulungul şi cetăţenii. M-aş fi bucurat ca domnul Ţâroiu să fi fost în campanie electorală timp de 7 ani, astfel, probabil că plugurile nu ar fi ras zăpada la 20 de centimetri deasupra pământului, străzile ar fi fost mai curate, iluminatul public ar fi fost aprins la timp. Sunt multe aspecte care dau de gândit. Domnul Ţâroiu se foloseşte de toate tertipurile pentru a se agăţa de această funcţie.”, a fost de părere Lucian Ionescu.

„PSD a încercat să rupă PNL, la nivel local”
Un lucru important pe care consilierul l-a afirmat a fost că PSD-ul a încercat să destrame PNL-ul la nivel local. Conform acestuia, au fost mai multe încercări ale social-democraţilor de a racola liberali. „Mai mult decât atât, faptul că între timp s-a format USL-ul care, la fel cum s-a format, s-a şi destrămat, nu înseamnă că domnul Ţâroiu şi PSD trebuie să încalce orice fel de principii şi să facă apel la acea ordonanţă ruşinoasă pentru a începe să racoleze membrii PNL. Dânşii, inclusiv la nivel local, au apelat la ordonanţa traseiştilor şi au încercat să rupă PNL-ul. Atunci nu poţi să mai ai pretenţia să colaborezi cu noi.”, a relatat Lucian Ionescu.

Ţinta Prefecturii a fost Câmpulungul
Un contestatar al vicelui Liviu Ţâroiu a fost şi Ionel State, copreşedintele PNL Câmpulung. Acesta consideră că Prefectura a făcut jocul PSD-ului, iar toate demersurile au fost făcute numai ca să se câştige conducerea Primăriei Câmpulung. Acesta a explicat cronologic cum au stat lucrurile şi cum Prefectura a atacat în instanţă hotărârile Consiliilor Locale în ceea ce priveşte schimbarea viceprimarilor din localităţile unde s-au format alte majorităţi. „La formarea unei noi majorităţi era normal să se impună un alt viceprimar. S-a făcut prima schimbare la Poienarii de Muscel. Într-adevăr, Prefectura a atacat acea hotărâre de schimbare, ulterior, s-a stabilit data procesului, s-a şi judecat. Prefectura a pierdut acest proces, urmând să intervină comunicarea şi termenul de contestaţie, după care vor putea să îşi aleagă viceprimar.”, a povestit Ionel State. Acesta a mărturisit că în cadrul acelui proces, preşedintele completului de judecată a impus către Prefectură să nu se folosească de tertipuri ca să se amestece în administraţia locală şi să o lase să funcţioneze în continuare. „Apoi a fost la Câmpulung, unde au fost atacate cele două hotărâri şi apoi, Bughea de Sus. Surpriză, hotărârea de la Bughea de Sus nu a fost atacată de Prefectură. Asta ne duce cu gândul că ţinta a fost Câmpulungul. Acest cerc vicios care s-a format între secretarul municipiului, conducerea PSD Câmpulung, viceprimar şi Prefectură au avut clar ţinta Câmpulungul, ştiind că s-ar putea întâmpla ceva cu domnul primar Călin Andrei şi, prin toate mijloacele, să pună mâna pe conducerea Primăriei Câmpulung.”, şi-a exprimat opinia Ionel State. Bineînţeles că a promis că nu vor lăsa lucrurile aşa şi se vor bate până la capăt.
Celălalt copreşedinte al partidului, Bogdan David, consilierul PNL ales de colegi să îi ia funcţia lui Liviu Ţâroiu, a venit cu o propunere pentru PSD. Acesta a reamintit cum au fost împărţite posturile la formarea USL-ului şi a amintit de înţelegerea făcută, vrând să demonstreze că nu numai PNL-ul nu respectă „târgul” cu social-democraţii. „Dacă PSD-ul se agaţă de înţelegerea pe care am avut-o la formarea USL-ului, rugăm Partidul Social Democrat să retragă directorul Clubului Sportiv “Muscel” şi să îl dea, conform înţelegerii, PNL-ului. Dacă dânşii fac acest lucru, dau dovadă că vor să ţină de acea înţelegere care a fost făcută în USL. Atâta timp cât, după plecarea domnului Ionescu, au venit disperaţi să-şi numească om acolo, este o dovadă că înţelegerea din USL nu s-a ţinut.”, a fost propunerea lansată de Bogdan David.

Doreii de la mătură ai ADP-ului făceau parcurile în şase luni, cu 5-6 miliarde

„Kretzulescu” nu va rămâne şi nu trebuie să rămână nesancţionat, fiindcă, în oricare dintre variantele alese de consilierii municipali aflaţi cu securea eşecului deasupra capului, proiectul va însemna pierderi de ordinul zecilor de miliarde pentru comunitatea câmpulungeană. Că vor lungi boala cu firma Grup Corint, al cărei şef executiv i-a sfidat pe aleşi cu lehamitea cauzată de atâtea explicaţii şi îngrijorări, când mai sunt două săptămâni până la finalul contractului de execuţie - deci, ce atâta grabă?! - sau vor pune capăt în aprilie “trasului pe sfoară”, Câmpulungul va ieşi în pierdere. O pierdere al cărei cuantum, 70 de miliarde de lei vechi, dacă, pe lângă valoarea lucrărilor executate, luăm în calcul şi penalităţile, putea rezolva o sursă de apă de rezervă pentru municipiu. Pe 7 aprilie 2015 expiră termenul contractului de execuţie încheiat cu constructorul din Alba Iulia, împreună cu care, în prima săptămână a lunii viitoare, autorităţile ar fi trebuit să ciocnească paharul de şampanie la inaugurarea a cinci obiective sclipind de prospeţime: Parcul şi Băile Kretzulescu, Grădina Publică, strada Negru Vodă şi strada Nae Leonard. Iniţial, majoritatea liberală din Consiliu înclina spre încetarea colaborării dezastruoase cu ardelenii, când contractul se încheia de drept. În urmă cu două săptămâni, s-au înmuiat şi au zis ca Liviu Ţâroiu: să continue cu Grup Corint până la finalul anului, cu condiţia prezentării unor grafice de lucru „beton”, a unor echipe de muncitori consistente şi a acceptării de către viceprimar a poziţiei de manager de proiect. Din trei condiţii, numai ultima are şanse să fie atinsă. De bine ce-au convenit cu reprezentantul Grup Corint nişte treburi, constatăm, la o săptămână distanţă de aceste tratative, că prin Kretzulescu bate vântul. Firmă serioasă, nu altceva!

În Grădina Publică „Merci” mai este de făcut aproximativ 15% din investiţie, iar în Parcul „Kretzulescu”, 40%
Judecând după comportamentul de-a dreptul nesimţit al constructorului, care tot el pune condiţii celor pe care i-a jucat pe degete, financiar mai ales, nu sunt şanse să finalizeze nici măcar lucrările în cele două parcuri. Începe să se contureze tot mai pregnant ipoteza că Grădina Publică şi „Kretzulescu” vor fi încheiate cu forţe proprii şi cu fonduri proprii. În Grădina Publică „Merci” ar mai fi de făcut aproximativ 15% din investiţie, iar în Parcul „Kretzulescu”, 40%. Acum două săptămâni, când viceprimarul Liviu Ţâroiu a ţinut o conferinţă de presă, nu ne-am dat seama dacă acesta încerca să se amăgească pe el însuşi sau să-i amăgească pe câmpulungeni că va ajunge la un numitor comun cu un partener imposibil. „Au mai demarat ceva lucrări la acoperişul băilor, văd că s-au mobilizat un pic pe materiale şi pe oameni, sperăm ca de astăzi (n.r. marţi, 10 martie) să înceapă lucrările şi la parcuri, să înceapă să monteze mesele, locul de joacă în Grădina Publică.”, îi dădea înainte cu speranţă viceprimarul. Oare, el crede ce spune? Pentru că noi am urmărit zilnic „mobilizarea” despre care vorbea şi n-am mai sesizat nici măcar boncănitul în clădirea băilor, semn că s-o fi îndurat vreun şef să-l trimită acasă, după ceilalţi, pe nefericitul însărcinat cu crearea senzaţiei (false) că se munceşte în interiorul băilor.              
După teoriile vicelui, „de acum înainte pot lucra fără nicio problemă, n-au probleme de condiţii meteo neprielnice. Eu le-am dat termen 1 mai, pentru finalizarea celor două parcuri, mai puţin clădirea Kretzulescu, fiindcă n-o pot face sub nicio formă până la 1 mai. Cred că la 1 mai se vor redeschide parcurile. Nu ne deranjează să deschidem Grădina Publică fără fântână arteziană, că nu-i dăm drumul să funcţioneze în aprilie sau în mai. Trebuia să facem o recepţie parţială. Ei (n.r. Grup Corint) n-au înţeles că, în momentul în care făceam recepţie parţială, ne asumam derularea garanţiei, din momentul în care dădeam drumul Grădinii Publice, de exemplu, cu aleile şi băncile montate.”

Indiferent că o rup sau continuă cu acelaşi constructor, Câmpulungul va plăti bani grei pentru “băşcălia” firmei Grup Corint
Ce a făcut marele restaurator de cetăţi istorice, în doi ani, cu 60 de miliarde, ADP-ul nostru cel pricăjit, cu Doreii de la mătură, specialişti la bătătorit asfaltul cu maiul, făcea în şase luni, cu 5-6 miliarde. De ce ne-o fi trebuit un expert în restaurare pentru ruşinea de gard dizolvat de ploi, pentru două bude, un foişor pe care s-a împrospătat vopseaua, nişte alei „şmechere”, trasate altfel decât erau înainte, ca să dea impresia de schimbare, o bordură ciobită şi o defrişare masivă, sigur ne poate explica „părintele” proiectului picat ca pleaşca în braţele unor consilieri buimaci, care nu ştiu ce să facă cu el.                         
Ba ar continua cu Grup Corint, ba n-ar mai continua cu acelaşi constructor care nici acum, în ultimul ceas, nu dă dovadă de puţină bunăvoinţă. Vorba unui consilier: ar putea să ne păcălească să-i prelungim contractul, aducând de la Alba Iulia, din gară, din canale, câteva zeci de „boschetari”, cărora să le dea câte o lopată în mână, cu care să umple Kretzulescu, pentru figuraţie. Iar după ce municipalitatea semnează contractul, să-i trimită acasă. Probabil că şeful de la Grup Corint, care a fost acum două săptămâni la Câmpulung şi i-a împroşcat cu greaţă pe aleşi, a simţit teama acestora de a-i spune „adio şi-un praz verde!” De aceea a avut tupeul de a pune condiţii, deşi el ne-a adus în acest hal.
Cum vom ieşi din încurcătură? Probabil, pe banii noştri şi fără Grup Corint, de la care vom recupera praful de pe tobă. Municipalitatea - susţine Liviu Ţâroiu - poate finaliza proiectul, în lipsa finanţării externe. Va fi împărţit în loturi executate pe parcursul mai multor ani. La fel, există banii pentru a se înapoia cele 6 milioane de lei rambursate de Ministerul Dezvoltării pentru „băşcălia” realizată până acum în cele două parcuri, cu atât mai mult cu cât nu se dau toţi o dată. „Am discutat de principiu, urmează să se vadă dacă se va obţine această solicitare ca Ministerul să poată să prelungească beneficiarului, Municipiul Câmpulung, încă şase luni de execuţie, de finalizare a proiectului, din bani proprii. Deci, ce se face până la 31 decembrie se decontează. Noi, dacă finalizăm proiectul, cu prelungire de încă şase luni, şi-l ducem la bun sfârşit, putem obţine toţi banii pe care i-am cheltuit până la 31 decembrie, restul să fie puşi de la bugetul local. Dar nu este o certitudine, este o idee a dânşilor preluată de noi.”, a mai spus Liviu Ţâroiu. 
Altă idee insuflată de Ministerul Dezvoltării: alt proiect în exerciţiul financiar 2015-2022. „Nu este niciun impediment că nu l-am finalizat pe acesta. Proiectul se reface cu ceea ce a rămas de executat. Ei ne-au spus că nu sunt probleme ca să putem relua pe alt exerciţiu financiar. Dacă prindem, bineînţeles.”, a conchis viceprimarul.

Aleşii, sfioşi şi supuşi în faţa Melaniei Voinescu

Parcă le era teamă de Melania Voinescu, şefa Edilului, că au deranjat-o, convocând-o la o şedinţă a Consiliului Local „de îndată”, aşa s-au comportat aleşii cu directorul subordonat lor, cu tot cu societate, joi după amiază, când a fost nevoie ca împreună să formuleze un răspuns la cerinţele imperative ale Prefecturii. Mai precis, prefectul le-a pus în vedere autorităţilor locale să facă ceva cu alimentarea cu apă, cât mai repede cu putinţă, ca să nu mai supună 48.000 de oameni chinului de a fi privaţi de o utilitate vitală cu zilele. Consilierii municipali au ţinut s-o asigure că, deşi aveau unele întrebări „banale” - ca, de pildă, de ce, în 30 de ani, cât are aducţiunea de apă a Câmpulungului, nu s-a făcut decât o revizie, acum 20 de ani - nu este ţintită ea, ca manager al Edilului. Iar problemele sunt la Departamentul Tehnic, unde, din câte au lăsat aleşii să se înţeleagă, se opreşte răspunderea întreţinerii reţelei de apă a municipiului. Din nou, am auzit aceeaşi scuză ruşinoasă pentru întârzierea de opt ore şi jumătate cu care s-a urnit echipa de intervenţie a Edilului în teren: că a trebuit obţinut acordul proprietarului de a putea pătrunde cu oameni şi cu utilaje pe coclaurile pe care a plesnit conducta. Dacă proprietarul era plecat în străinătate şi nu putea fi contactat pentru a obţine aprobarea acestuia, clar lucru, nu aveam apă nici astăzi, la aproape trei săptămâni de la prima avarie. La faţa locului, s-a aflat, din prima clipă, viceprimarul comunei Lereşti, Marian Toader, care a asigurat că deţinătorul pământului este un om de toata isprava, care va înţelege gravitatea situaţiei şi nu se va opune intervenţiei. Mai mult, vicele a luat asupra lui răspunderea încălcării respectivei proprietăţi particulare, într-un caz de forţă majoră. Păcat că, în loc de o recunoaştere a vinei, împărţite, este adevărat, între Edilul şi Consiliul Local, responsabilii se ţin de justificări patetice.           

Cele două conducte, despre care şefa Edilului spunea că nu pot funcţiona independent, au fost create ca să funcţioneze independent, în caz de avarie
La o săptămână distanţă de al doilea incident previzibil, în urma căruia Câmpulungul şi cinci comune au rămas fără apă timp de 24 de ore, jumătate din timpul cât a fost sistat serviciul la prima avarie, consilierii locali s-au întâlnit, pentru discuţii, într-un cadru oficial, public, cu directorul societăţii Edilul CGA SA. Din păcate, după cum am constatat, aleşii noştri au rămas tot la stadiul de întrebări, nefiind edificaţi nici după două săptămâni de la momentul cedării reţelei de aducţiune cum funcţionează singura posibilitate de alimentare a Staţiei de Tratare din Calea Pietroasă. ştie tot câmpulungeanul: a doua sursă nu există, iar lipsa ei, susţine Melania Voinescu, este cauza pentru care nu s-au făcut, în ultimii 20 de ani, revizii ale conductei de aducţiune. Motivul nu ţine, deoarece, cu anunţarea prealabilă a populaţiei, ca să-şi facă rezerve de apă, se puteau întreprinde foarte bine reviziile necesare la ce intervale de timp considerau specialiştii Edilului că este nevoie să le facă.
Am mai spus-o şi o mai spunem o dată, reţeaua de alimentare a Staţiei de Tratare este formată din două conducte paralele, care formează un tot unitar. Ele compun, aşadar, o singură reţea, legată prin by-pass. Melania Voinescu le-a explicat consilierilor aflaţi în dilemă că nu poate să lucreze independent una de cealaltă, din cauză că vanele de pe cele două reţele nu mai funcţionează. Perfect adevărat. De acest lucru ne-am convins cu toţii la prima avarie, când, în timpul manevrelor de închidere a circulaţiei apei pe firul întrerupt, pentru ca alimentarea să se facă pe traseul neafectat, o vană a cedat şi apa s-a întors pe conducta spartă.   
Ca să izolezi un fir, adică să-l scoţi din exploatare şi să lucrezi pe el, trebuie să blindezi aceste vane. Dar, ca să întreprinzi orice lucrare pe aducţiune, insistă directorul Edilului, trebuie să existe o alimentare de rezervă. După Melania Voinescu, n-a existat şi nu există nicio posibilitate de a asigura mentenanţa celor două tronsoane, decât dacă se opreşte alimentarea cu apă în Câmpulung, o zi - două. Chestionată de Lucian Ionescu dacă cele două fire ar putea să lucreze independent, în condiţiile în care, bineînţeles, ar funcţiona vanele, şefa Edilului s-a încurcat în propriul răspuns: „Nu, nu pot să lucreze independent, trebuie să fie în presiune amândouă, pentru că, dacă unul este gol, acela este compromis. Sunt două fire, pentru a putea face sectorizarea. Dacă ai o avarie pe unul, să poţi să sectorizezi.” Cu alte cuvinte, pot funcţiona independent, în caz de avarie, fiindcă de aceea au fost proiectate şi construite două, în loc de unul. Numai că teoria nu se poate pune în practică, deoarece vanele de închidere n-au fost mişcate cu anii.

S-a făcut o revizie, acum 20 de ani!
În urmă cu cinci ani, Melania Voinescu atrăgea atenţia Consiliului Local că nu a fost supusă reviziei reţeaua de aducţiune de 15 ani. Deci, sunt 20 de ani de când nu s-a întreprins o revizie a magistralei Câmpulungului. Această operaţiune a fost efectuată în 1995, la 10 ani de la punerea ei în funcţiune. În plus, acum 20 de ani, aducţiunea fiind nouă, se făceau doar întreţinerile. Mai târziu, când se pretau intervenţii care depăşeau graniţele unor întreţineri, se apără şefa Edilului, nu s-a putut interveni pe aceste vane. În momentul în care Bogdan David şi-a exprimat scepticismul legat de imposibilitatea executării manevrelor asupra reţelei, din cauza riscurilor şi a pericolului de a exploda pe kilometri buni, în condiţiile în care, acum 15 ani, n-avea decât 15 ani vechime, directorul Edilului a dat exemplul celor patru avarii survenite între 2000 şi 2005. „Am făcut şi am avut patru avarii. Se făceau revizii, dar, neexistând alimentare de rezervă, se făceau decât o închidere şi o deschidere de vane, pentru că nu se putea face golirea şi intervenţia pe reţea.”, a precizat aceasta, ca replică şi la remarca lui Lucian Ionescu, potrivit căruia, cu cât se învecheşte o instalaţie, cu atât trebuie făcute reviziile mai des, nu mai rar.

 

Edilul nu se bagă să separe cele două conducte

David a propus chiar să se întrerupă, conştient, livrarea apei în municipiu, o zi sau două, cu anunţarea populaţiei, pentru a separa cele două circuite. „Este riscant, pentru că aceste tuburi sunt foarte vechi şi, neavând o alimentare de rezervă, nu putem risca. În momentul în care intrăm să lucrăm la vane (sunt 28 de vane), nu putem să ştim cât ne ia ca timp. Neavând o alimentare de rezervă, nu cred că-şi ia cineva această răspundere. Dacă nu ne încadrăm în 72 de ore (n.r. perioada maximă de sistare a furnizării apei), dacă intervine o altă avarie?”, a replicat Melania Voinescu.  
Pe durata discuţiilor, aceasta s-a apărat şi a apărat societatea, direcţionând responsabilitatea, ce-i drept, nu pe faţă, ci voalat, către autorităţile locale, pentru lipsa sursei de rezervă. „Noi, Consiliul Local, suntem de vină, că n-am alocat bani. Haideţi să vedem cine mai este de vină în afara noastră, căci am impresia că aruncăm „cartoful fierbinte”. Verificaţi puţin la dumneavoastră, la Departamentul Tehnic, de ce nu lucrează aceste vane şi de ce n-au fost întreţinute.”, a intervenit Lucian Ionescu. „Fiindcă nu există alimentare de rezervă.”, i s-a servit acelaşi răspuns-laitmotiv al dialogului cu şefa Edilului. „Atunci, sistemul acesta, cu două fire, nu se mai justifică.”, a replicat liberalul. „Categoric.”, a confirmat Melania Voinescu. „şi de ce a mai fost creat cu două fire?” „Aşa a fost făcut la vremea respectivă, cu două fire, aşa se gândea atunci.”, asta însemnând anul 1985, când, totuşi, se construia ceva în Câmpulung, spre deosebire de 2015, când am ajuns în halul de a nu putea nici măcar întreţine ce s-a realizat în vechiul regim.
Concluzia unei ore irosite, pentru a afla că Edilul nu poate lua nicio măsură clară, este că tot ce va face societatea de apă este o simplă aprovizionare cu materiale pentru reparaţia conductei, în caz că se produce altă avarie. şi se va produce. La aşa strategie, faceţi bine şi ţineţi prin casă, garaj ori uscătorie cât mai multe provizii de apă, fiindcă ne aşteaptă vremuri „secetoase”.

Câmpulungean dus cu elicopterul la Bucureşti

Nici nu a început anul bine şi elicopterul SMURD a venit la Câmpulung ca să preia un bolnav în stare gravă. Nicolae Opriţa, în vârstă de 59 de ani, din Câmpulung, a avut nevoie de transport pe calea aerului, vineri, după ce suferise un infarct miocardic şi avea nevoie de o intervenţie chirurgicală pe cord. Elicopterul a aterizat la Câmpulung, pe terenul II al Complexului Sportiv Muscel, în jurul orei 15.00. Medicii l-au stabilizat la Spitalul Municipal pe bărbat şi l-au transportat cu o ambulanţă la stadion. Aici s-a făcut transferul către elicopter şi, în jurul orei 16.00, a decolat, aterizând după aproximativ 40 de minute pe aerodromul din Băneasa, bolnavul fiind ulterior preluat de o ambulanţă şi transportat la Spitalul Universitar Bucureşti. Acesta este primul caz de anul acesta în care a fost nevoie de intervenţia elicopterului SMURD. Starea bolnavului nu îi permitea transportul cu autoturismul, iar intervenţia chirurgicală trebuia efectuată cât mai repede.

ANAF-ul a închis magazinul Fulgerul de la autogară, fiindcă nu a emis bonuri fiscale

Încă de la începutul lunii martie, v-am informat despre Ordonanţa de Guvern privind obligaţia de a emite bon fiscal şi a-l pune la dispoziţia clienţilor. Dispoziţia a fost dată cu executare de la 1 martie, iar sancţiunile care se prevesteau erau drastice, de la amenzi de ordinul zecilor de mii de lei şi până la suspendarea activităţii. Se pare că reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Antifraudă, au trecut şi prin Câmpulung şi nu au făcut-o degeaba. Aceştia au trecut pe la unul dintre punctele de lucru ale societăţii Fulgerul, cel de la Autogara Montana. Pentru că nu a eliberat bonuri fiscale, activitatea magazinului a fost suspendată. Pe uşa agentului economic sunt trei afişe pe care stă scris „Activitate suspendată de Antifraudă-ANAF pentru neemiterea bonurilor fiscale”, „Din motive litigioase cu organele Antifraudă, magazinul încă nu este sigilat, fiind doar amprentat, cu activitate suspendată” şi altul care anunţă că „Până la soluţionarea litigiului, produsele vor putea fi procurate de la Magazinul Pasarela. Mulţumim pentru înţelegere!”. Aşa şi este, activitatea a fost mutată la 20 de metri mai la stânga, în cadrul altui punct de lucru al societăţii. Conducerea unităţii comerciale a avut grijă ca cei interesaţi de serviciile lor să nu scape acest amănunt şi i-au îndrumat cu săgeţi din metru în metru până la magazinul de lângă pasarelă. „Noi suntem în litigiu cu ANAF-ul, Antifraudă. Avem o problemă pe rol, la Judecătorie, şi nu ne putem ante-pronunţa. Litigiul este foarte recent şi nu ne putem pronunţa cu absolut nimic.”, ne-a declarat Cătălin Stăniloiu, administrator al societăţii Fulgerul. Conform normativelor, activitatea punctului de lucru poate fi sistată până la 3 luni.


Recomandam - ziare romanesti

Abonare newsletter stiri.com.ro

Adresa de e-mail:

Transport Mobila International