Inchide reclama
Ziarul

  ziare    propune o publicatie     trimite o stire    

Ziarul Online - Ziare romanesti - Stiri Evenimentul Muscelean online

 

Ziarul "Evenimentul Muscelean"

Website: http://www.evenimentulmuscelean.ro

Ziar inscris in categoria Locale in judetul Arges

Descriere:
Evenimentul Muscelean - Ziarul tuturor muscelenilor. Informatie de calitate oferita cu profesionalism, stiri locale si judetene, politica, social, economic, fapt divers, sport, zilnic, saptamanal, bisaptamanal

propune o publicatie

Ultimele stiri din Evenimentul Muscelean de azi - Ziarul Evenimentul Muscelean online


Pescar electrocutat balta de la Valea Mare

Încă un pescar a murit electrocutat în Muscel. Este vorba despre un bucureştean de 39 de ani, care se afla la pescuit la balta amenajată pentru pescuit sportiv la Valea Mare Pravăţ, în apropiere de Holcim. Se pare că acesta a atins cu undiţa din carbon de firele de înaltă tensiune care trec prin zonă. Din păcate, acesta a murit pe loc, medicii veniţi la faţa locului nemaiputând să îl readucă la viaţă.
Bucureşteanul Florin C. se afla la munte, în comuna Valea Mare Pravăţ, acolo unde plănuise să petreacă week-end-ul. Sâmbătă, bărbatul a dorit să pescuiască la o baltă privată din zonă, amplasată în apropiere de Holcim. S-a dus pe malul apei, însă, din nefericire, acolo şi-a găsit sfârşitul. Bărbatul avea o undiţă din fibră de carbon, foarte lungă. La un moment dat, bucureşteanul a ridicat ustensila, dorind să arunce mai departe. Se pare că a atins cu undiţa firele de tensiune, ori s-a format un arc electric, cert este că s-a prăbuşit ca secerat sub privirile celor care se aflau la baltă.
Ceilalţi pescari din zonă au sunat disperaţi la 112 şi, în scurt timp, un echipaj al Serviciului de Ambulanţă a ajuns la locul incidentului. Din păcate, medicul nu a mai putut face nimic pentru Florin C., decât să constate decesul acestuia.
Manevrele de resuscitare la care pacientul a fost supus au rămas fără rezultat, medicul fiind nevoit să se declare învins în faţa morţii. Pe mâna bărbatului se vedea marca lăsată de arsura provocată prin electrocutare, ceea ce a fost un indiciu clar pentru specialişti, cu privire la cauza decesului. Trupul neînsufleţit al bărbatului a fost transportat la Prosectura Spitalului Municipal pentru efectuarea necropsiei care va arăta cu certitudine cauza decesului.

Grămezile de calcar pot bloca din nou DN 73

Ploile căzute la începutul lunii au făcut prăpăd în judeţul Argeş, iar pagubele estimate de specialişti au fost enorme. Zona Muscel a fost şi ea afectată, într-o măsură mai mică decât zona de Sud a judeţului. Cu toate acestea, drumul între Valea Mare Pravăţ şi Dragoslavele a fost blocat pentru câteva ore din cauza viiturilor care au adus pe carosabil bucăţi de calcar.
Scurgerile de pe versanţi au fost atât de puternice, încât au adus din cariera de pe Mateiaş bolovani imenşi care au ajuns în stradă. Zidul de protecţie a fost dărâmat de viitură, la fel ca şi digul construit din bolovani. Autorităţile au curăţat drumul şi au lăsat de o parte şi de alta grămezi imense de calcar. Zona arată ca una apocaliptică, iar turiştii care tranzitează zona se opresc să facă poze. Hidrologii au emis pentru acest început de săptămână un cod galben de avertizare pentru inundaţii în judeţul Argeş şi, conform atenţionării, se pot produce scurgeri importante de apă de pe versanţi, torenţi, pe pâraie, dar şi depăşiri ale cotelor de atenţie pe unele râuri mici. Astfel de fenomene hidrologice sunt foarte periculoase, deoarece pot produce viituri care distrug totul în calea lor. În acest caz, cel mai tranzitat drum din zona noastră, DN 73, poate să fie din nou blocat din cauza viiturilor. Asta, pentru că autorităţile nu au făcut altceva decât să cureţe carosabilul, restul de câteva tone de calcar rămânând în buza asfaltului. Este nevoie decât de o mică viitură şi bucăţile de calcar vor ajunge din nou să blocheze accesul pe şosea.

Judecătoria, aruncată într-un scandal fără precedent

Şoferul Dan Balea, prezentat de presa centrală într-o manieră halucinantă, ca  pe egalul ministrului de Justiţie
Din instanţa situată pe locul I la nivelul Curţii de Apel Piteşti, în jurisdicţia căreia se află două judeţe, Argeş şi Vâlcea, Judecătoria Câmpulung a ajuns în mijlocul unui scandal de proporţii naţionale, declanşat de raportul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, raport întocmit la finalul controlului desfăşurat în această primăvară, la trei luni de la instalarea noii conduceri. Concluziile favorabile actualei echipe din fruntea Judecătoriei Municipale îl vizează, printre altele, pe şoferul instituţiei, Dan Balea, prezentat de presa centrală într-o manieră halucinantă, ca şi când ar fi fost şef peste magistraţii instanţei locale. „Un şofer face legea la Câmpulung. A emis citaţii şi a stabilit complete de judecată”, „Şofer la Judecătorie, stăpân peste dosare: schimba componenţa completelor de judecată, modifica termene şi trimitea citaţii”, astfel sunau titlurile ştirilor „bombă”, de săptămână trecută, care au plasat Judecătoria Câmpulung într-o postură ruşinoasă, cum n-a mai fost niciodată. Din păcate, instituţia câmpulungeană nu şi-a apărat prestigiul în faţa acestor acuzaţii, trimiţând un comunicat de presă redacţiilor care l-au prezentat pe şofer ca pe egalul ministrului de Justiţie, de parcă i-ar fi convenit scenariile ţesute de ziariştii televiziunilor centrale, care au roit în jurul locuinţei familiei Balea. Intervenţia telefonică a purtătorului de cuvânt al Judecătoriei la un post TV a lăsat să se înţeleagă că instituţia şi-a luat mâna de pe angajatul a cărui activitate n-a fost catalogată drept o ilegalitate la niciunul dintre controalele CSM, care s-au succedat în ultimul deceniu, de când Dan Balea este angajat la instanţa musceleană.

Judecătorii stabileau termenele dosarelor suspendate, care urmau să se perimeze, iar Dan Balea le introducea în calculator

Dan Balea lucrează la Judecătoria Câmpulung din noiembrie 2003 şi, de-a lungul celor aproape 11 ani, instituţia a mai fost controlată de inspectori de la CSM. Însă precedentele verificări n-au găsit niciodată nereguli, asta deşi şoferul Dan Balea tot la Arhivă şi-a desfăşurat activitatea. În anul 2005, când s-a implementat la Judecătorie programul ECRIS (sistemul informatic de repartizare aleatorie a dosarelor), Dan Balea era persoana de contact cu informaticienii Tribunalului Argeş. Ca la orice program nou introdus într-o unitate, până la acomodarea personalului cu acest sistem de lucru, ca să nu se deplaseze tot timpul informaticienii de la Piteşti, s-a stabilit ca Dan Balea, angajat pe postul de şofer la Judecătorie, să fie omul de legătură cu specialiştii, pentru că se pricepea cel mai bine la calculatoare. La acea dată, şoferul Dan Balea era singura persoană din rândul personalului auxiliar (grefieri, arhivar, aprod) absolventă a unor cursuri de calculatoare. Din acel moment, a avut acces total pe întreg programul, putând să facă orice, numai că n-a făcut orice, aşa cum a prezentat presa centrală. 
Ce făcea acesta în ECRIS? Dosarele suspendate ajungeau la judecătorul care răspundea de ele, iar acesta stabilea dacă se perimează sau nu. Magistratul fixa un termen, iar Dan Balea, după ce scria judecătorul termenul, îl introducea în calculator, la dosarul cu pricina, şi emitea citaţii, ca să se ştie că dosarul se închide. Deci, nu modifica el, de capul lui, termenele de judecată.
Şi nici nu schimba completele de judecată. Unele dintre dosarele la care ne-am referit nu mai puteau fi judecate de acelaşi magistrat din diverse motive. Ieşirea la pensie a acestuia, de exemplu. Atunci, aleatoriu, se stabilea alt complet de judecată, care se modifica şi în programul informatic. Dar asta numai după ce se stabilea termenul şi, evident, magistratul care urma să preia dosarul. Munca lui Dan Balea consta în a introduce în calculator aceste date, pe care nicidecum nu le stabilea el. Exclus să şteargă dosare, aşa cum a speculat presa. Programul este conceput în aşa manieră încât, dacă a fost şters un dosar, numărul lui nu poate fi atribuit altui dosar. Numărul rămâne, chiar dacă dosarul a fost şters.

Şoferul nu mai poate să acceseze ECRIS, în schimb, aprodul, care este mai puţin decât un grefier, face acest lucru

Preşedintele Curţii de Apel Piteşti i-a chemat pe toţi preşedinţii de instanţe din subordine, împreună cu şoferii, şi a dispus ca aceştia să înregistreze electronic, adică să arhiveze în calculator toate dosarele. Ulterior, la toate instanţele, şoferii s-au ocupat de acest lucru, având posibilitatea de a accesa programul ECRIS şi de a scana documentele din dosare. Asta nu înseamnă că ei repartizau dosare sau modificau termene ori componenţa completelor de judecată. Dar iată cum s-au derulat lucrurile în municipiul nostru.        
Arhiva Judecătoriei Câmpulung are un singur grefier arhivar, care se ocupă şi de legalizări, şi de furnizare a informaţiilor către publicul solicitant ş.a.m.d., munci al căror volum presupun foarte mult timp. Din acest motiv, s-a luat hotărârea ca persoanele care mai erau în Arhivă, aprodul, agentul procedural şi şoferul să-l ajute pe grefierul arhivar, ca să meargă mai repede eliberările de documente ori informaţii.
Deoarece nu pleca întotdeauna cu maşina instituţiei, principala sa atribuţie, Dan Balea a fost, practic, un om câştigat pentru serviciul respectiv. Cota de combustibil lunară se ridică la 40 de litri, ceea ce înseamnă trei-patru drumuri la Piteşti, cu documente, şi câteva deplasări cu agentul procedural, care avea de înmânat citaţii în comunele arondate Judecătoriei Câmpulung. Numai cine nu a avut treabă vreodată la Judecătorie nu ştie cât de solicitaţi sunt angajaţii de la Arhivă, ce cozi se formează, şi părţi din dosar, şi avocaţi deopotrivă solicitând informaţii şi documente, şi cum se aglomerează spaţiul destinat publicului nerăbdător să intre în posesia hârtiilor cerute. La un moment dat, şoferii au fost asimilaţi personalului auxiliar de specialitate, făcând parte din aceeaşi categorie cu grefierii. Drepturile le-au fost retrase ca urmare a unor schimbări produse la nivel naţional, devenind personal conex, laolaltă cu paznicii, îngrijitorii, aprozii, agenţii procedurali.
Conform raportului întocmit de inspectorii de la Inspecţia Judiciară a CSM, Dan Balea avea permisiuni din grupul „control total” în programul ECRIS, dar n-a fost el cel care repartiza dosarele. Şi tot ce s-a modificat s-a modificat legal, iar grefierul, dacă s-ar fi ocupat, tot aşa ar fi procedat. Dar tot scandalul s-a iscat în jurul persoanei, adică şoferul şi nu grefierul. Grefierii nu se ocupă nici în prezent de operaţiunea îndeplinită de Dan Balea, ci aprodul.    
De perimările dosarelor suspendate - introducerea în calculator a termenelor stabilite de magistrat - nu se ocupa numai el. Şi aprodul, care lucrează tot la Arhivă, făcea şi face în continuare exact aceleaşi lucruri. Doamna respectivă are şi acum cont de ECRIS şi continuă să efectueze operaţiunile pe care le-a desfăşurat şi colegul ei, Dan Balea, până la controlul de la CSM. Numai că acestuia i-au fost interzise de noua conducere, care i-a închis contul de ECRIS. În schimb, aprodul, care este mai puţin decât un grefier, a păstrat aceleaşi atribuţii. La fel, agentul procedural - poştaşul instanţei, pe înţelesul cititorilor - are şi el permisiunea să acceseze ECRIS.

Şoferul avea cont de ECRIS, cu parola lui, făcut special pentru el de informaticienii care au instalat programul

Informaţia care a declanşat tăvălugul a fost cea referitoare la cele 1.333 de operaţiuni de „adăugare, modificare şi ştergere”, efectuate în programul ECRIS, pe parcursul anului 2013, cum precizează raportul CSM. Fiindcă lucra la Arhivă, în momentul în care o parte dintr-un dosar avea nevoie de o informaţie - de exemplu, când are termen de judecată - Dan Balea intra în programul instalat pe calculator, vedea când are dosarul termen şi îl informa pe petent. Fiecare intrare sau accesare, aşa cum se cheamă în limbajul celor care operează cu computerele, era contabilizată. Când veneau dovezile de citare a părţilor din dosar, acestea erau introduse în calculator. Iar asta înseamnă tot accesare a programului. De aici, cele 1.333 de accesări, care nu sunt unul şi acelaşi lucru cu operaţiuni de „modificare, adăugare şi ştergere”.
Cât timp s-au aflat la Câmpulung, în control, inspectorii de la CSM nu i-au solicitat lui Dan Balea să lămurească chestiunea celor 1.333 de accesări. Aşadar, acesta n-a avut posibilitatea să explice de ce a intrat în program de atâtea ori, ca să vizualizeze o informaţie, la solicitarea unui cetăţean, parte în dosar, sau să modifice termenele dosarelor perimate.
Noua conducere a Judecătoriei Câmpulung i-a închis contul de ECRIS al lui Dan Balea, care era pe numele lui, cu parola lui, făcut special pentru el de informaticienii care au instalat programul pe calculatoarele instituţiei. Nicidecum că a furat parola altcuiva, a unui judecător sau grefier, aşa cum au prezentat televiziunile centrale. 
În prezent, Dan Balea nu mai are voie să ajute la Arhivă, deci, nu mai stă acolo, ci i-a fost mutat biroul la etaj, la grefierul şef. Mai mult, i-a fost luată cheia maşinii şi, dacă are nevoie să efectueze un drum cu autoturismul instituţiei, trebuie să o ceară de la grefierul şef, iar, la întoarcere, o predă. Până în prezent, la opt luni distanţă de momentul schimbării conducerii Judecătoriei Câmpulung, Dan Balea n-a primit ordin de serviciu, pe care fosta conducere a instituţiei îl înmâna personalului la fiecare început de an. I s-a spus că rămâne în vigoare ordinul de serviciu vechi. În ordinul de serviciu anterior se preciza că una dintre sarcini este aceea de a arhiva electronic actele unui dosar. Or această atribuţie i-a fost retrasă. Prin urmare, nu mai are cum să fie în vigoare ordinul vechi.

O fată de la munte, Miss pe litoral

Câmpulungeanca Lavinia Grigore a câştigat titlul de „Miss Eleganţă”
Câmpulungul este reprezentat în domeniul modelling-ului, la nivel naţional, de Lavinia Grigore, care a început să îşi creeze un drum în această meserie. Câmpulungeanca a participat, anul acesta, la concursul „Miss Plaja 2014”, ediţia a IV-a, desfăşurat la Mamaia, şi a făcut-o cu succes. La sfârşitul lunii trecute, vă informam că a trecut de faza semifinalelor, iar în finală a avut o prestaţie la fel de bună, fapt ce i-a adus şi premiul de „Miss Eleganţă”.

La toamnă, va apărea într-un serial la Naţional Tv

Câmpulungeanca, studentă în anul 2 la Academia de Studii Economice din Bucureşti, este îndrăgostită de modelling de la o vârstă fragedă. Până să ajungă la vârsta majoratului a participat la mai multe casting-uri şi a obţinut mai multe premii. Unul dintre momentele importante a fost participarea la Next Top Model, care i-a dat încrederea că poate ajunge departe în lumea modelling-ului. Aşa a şi fost, pentru că, în lumina ultimelor evenimente, pare să calce pe urmele Adelinei Pestriţu. Frumoasa câmpulungeancă a participat cu succes la concursul „Miss Plaja 2014”. Din peste 100 de fete, selectate din întreaga ţară, Lavinia a reuşit să intre printre cele 13 care au obţinut premii şi titluri. „Au intrat în semifinală 60 de fete din peste 100 şi în finală au intrat 32, dintre care 13 am luat premii. Am fost multe fete, dar nu mi s-a părut neapărat greu. În etapa finală am avut proba costumelor de baie şi a rochiilor de seară.”, ne-a declarat Lavinia. După ultima probă, cea a rochiilor de seară, juriul a deliberat, iar din cele 32 de fete au fost selectate 13 care au câştigat premii. Lavinia s-a aflat printre acestea şi a obţinut titlul de „Miss Eleganţă”. După spectacol, dar şi înainte de acesta, câmpulungeanca a fost căutată pentru mai multe apariţii pe scenă, dar şi în faţa micului ecran. Titlul câştigat anul acesta poate fi o rampă de lansare în lumea show-bizz-ului. „Momentan, nu am planificat nicio prezentare, dar, din toamnă, s-ar putea să apar la un serial la Naţional TV. O să fie un rol episodic şi povestea o să fie inspirată din viaţa reală.”, ne-a povestit entuziasmată câmpulungeanca. Faptul că, în prezent, locuieşte în Bucureşti reprezintă un atu pentru aceasta, iar apariţiile pe “sticlă” vor fi din ce în ce mai multe. Visul Laviniei este acela de a lucra în televiziune şi, dacă s-ar putea, să ajungă la pupitrul ştirilor sportive la o televiziune de nivel naţional. Apariţiile pe podiumul de prezentare şi titlurile câştigate pot să îi îndeplinească visul şi, în curând, poate o vedem colegă de platou cu Adelina Pestriţu. Lavinia are toate şansele să ajungă acolo unde îşi doreşte.

Copil spulberat de un SUV

„Moarte pentru moarte!”, urlau rudele. Pentru a-l transfera pe şofer din maşina în care se încuiase în Logan-ul Poliţiei, a fost nevoie de intervenţia jandarmilor, care au făcut un cordon în jurul celor două autoturisme. Chiar şi aşa, etnicii s-au îmbulzit şi au fost aproape de a pune mâna pe el.
Tragedie mare în comuna Cetăţeni. Un copil de numai 8 ani a fost accidentat mortal în dreptul cătunului din localitate. Micuţul vroia să ajungă la bunica sa, care se afla la numai 50 de metri de locul incidentului, dar a ajuns sub roţile unui SUV cu platformă. De o adevărată desfăşurare de forţe a fost nevoie, pentru ca tânărul să nu ajungă să fie linşat de rudele şi cunoscuţii copilului. O anchetă preliminară a Poliţiei arată că cel mic ar fi traversat prin loc nepermis şi fără să se asigure.

Copilul a fost lovit de pe carosabil şi târât pe sub maşină

Tragica întâmplare a avut loc miercuri seara, în jurul orei 21.00, în dreptul cătunului de rudari din comuna Cetăţeni. Florin Prundaru, în vârstă de numai 8 ani, şi-a găsit sfârşitul sub roţile unui SUV marca Mitsubishi, condus de Alexandru C., de 27 de ani, din Valea Mare Pravăţ. Din spusele martorilor, micuţul ar fi vrut să ajungă puţin mai sus, la numai 50 de metri, la bunica sa, care vindea fructe de pădure pe marginea drumului. Şoferul din Valea Mare, aflat la volanul unui SUV cu platformă, se îndrepta dinspre Câmpulung către Târgovişte, având destinaţia Bucureşti. Din faţa sa se deplasa o dubiţă, care a depăşit un TIR, şi nu a mai avut timp să ajungă pe banda sa de mers, obligându-l pe şoferul maşinii de teren să apese puternic pedala de frână şi să vireze dreapta pentru a evita impactul. În acel moment l-a lovit pe copilul care se afla pe marginea carosabilului. Micuţul a fost aruncat şi târât pe dedesubtul maşinii şi a fost lovit şi de remorcă, pentru ca trupul său să ajungă pe marginea drumului într-o baltă de sânge. Şoferul a oprit la câţiva metri de locul accidentului, la fel ca şi conducătorul TIR-ului. „Eu am văzut totul. Şi acum am imaginea în minte. Am fost depăşit de o dubiţă şi din faţă venea băiatul cu platforma. Ce-i drept, avea viteză. A frânat ca să nu intre în dubă. Atunci, am văzut copilul când a trecut strada şi l-a luat pe sub maşină.”, a spus şoferul TIR-ului. Tot acesta a fost cel care a sunat şi la 112 după ce a văzut întreaga scenă. În scurt timp, în jurul vălimăreanului care se încuiase în maşină s-au strâns rudele copilului pentru a cere explicaţii.

A fost nevoie de Jandarmerie pentru a-l scăpa pe şofer din mâinile rudarilor

După cum se întâmplă în asemenea cazuri, etnicii s-au adunat imediat ca să vadă ce s-a întâmplat cu copilul de 8 ani. Când l-au văzut într-o baltă de sânge, au început să îşi strige durerea şi să îşi verse năduful pe maşina şi şoferul care i-a curmat viaţa. Au vrut să răstoarne autoturismul şi să îl arunce în râu. Nu au reuşit, pentru că, în scurt timp, agenţii Secţiei de Poliţie Rucăr au ajuns la faţa locului şi l-au apărat pe tânăr de furia etnicilor. Cu toate acestea, rudarii nu au putut fi stăpâniţi, oamenii legii fiind depăşiţi numeric şi a fost nevoie de intervenţia colegilor de la Câmpulung. Astfel, în dreptul cătunului de rudari din Valea Cetăţuii au ajuns mai multe echipaje ale Birourilor Ordine Publică, Rutier, Criminalistic şi Rural, conduse de adjunctul şefului Poliţiei Câmpulung, comisarul şef Ion Mîndroi. Prezenţi au fost şi comisarul şef Viorel Buzescu, şeful Biroului Rutier, şi inspectorul Marius Şendroiu, şeful Secţiei de Poliţie Rucăr. Pentru a calma spiritele şi a-l transfera pe şofer din maşina în care încuiase în Logan-ul Poliţiei a fost nevoie de intervenţia jandarmilor, care au făcut un cordon în jurul celor două autoturisme. Chiar şi aşa, etnicii s-au îmbulzit şi au fost aproape de a pune mâna pe acesta. Nici când maşina de Poliţie a plecat, etnicii nu s-au calmat şi strigau că tânărul trebuie să rămână fără permis de conducere pe viaţă şi să ajungă în puşcărie mulţi ani.

„Moarte pentru moarte!”, strigau rudele

Cele mai afectate au fost, după cum era normal, rudele victimei care blestemau şi doreau să îl linşeze pe Alexandru C., şoferul care i-a luat viaţa lui Florin. Acestea strigau că tânărul ar trebui să aibă aceeaşi soartă ca cea a micuţului. „Moarte pentru moarte ar fi trebuit să fie, ca după legea veche. Ar trebui să moară şi el cum a murit copilul acesta nevinovat.”, spunea una dintre femei. Un alt etnic ar fi vrut să îi aducă sfârşitul chiar el. „Nu am apucat să pun eu mâna pe el, că, dacă aş fi putut, i-aş fi spintecat eu capul. Este un nenorocit care a mers cu viteză şi a omorât un copil. O să scape fără puşcărie.”, ne-a declarat etnicul. Unchiul micuţului era terminat de durere. El avea grijă de Florin şi de cei patru fraţi ai săi. „Eu i-am crescut pe ei ca pe copiii mei. Mai am şi eu acasă cinci copii, dar nu am făcut niciodată diferenţă. Unde mănâncă ai mei, mănâncă şi ei. Au părinţii săraci şi nu au grijă de ei şi eu i-am crescut cu mâinile mele. Acum ce fac fără el, era nevinovat. Nu este adevărat că a trecut strada în faţa maşinii. Şoferul avea viteză şi l-a luat de pe marginea drumului. Copilul venea înspre bunica lui şi trecuse strada mult mai jos.”, ne-a povestit unchiul copilului accidentat mortal. În acelaşi loc, în urmă cu câţiva ani, o fetiţă a fost accidentată grav de un alt şofer care mergea cu viteză, iar localnicii acuză şoferii pentru acest lucru şi Poliţia că nu pune restricţii de viteză. „Ce se întâmpla dacă pe margine era un grup de copii, îi omora pe toţi!? Mereu sunt probleme aici, pentru că maşinile merg cu viteză mare. Poliţia ar trebui să facă ceva ca să nu se mai meargă cu viteza asta. Puteau să fie mai mulţi copii morţi acum.”, striga la poliţişti o femeie.
Oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanţele în care a avut loc accidentul. După o expertiză tehnică a autoturismului pentru stabilirea vitezei se va putea afla gradul de vinovăţie a şoferului. Cert este că a fost deschis un dosar de cercetare penală pentru ucidere din culpă.

Cu ochii după lănţişor, a băgat 4 oameni în spital

Neatenţia la volan putea să aducă o tragedie pe şoselele din Muscel. Un lănţişor a băgat în spital trei copii şi o femeie de 47 de ani. Un şofer din Poienarii de Muscel a ajuns cu autoturismul răsturnat într-un şanţ adânc de trei metri, din cauza unei femei, care şi-a pierdut podoaba sub scaunul şoferului. O secundă de neglijenţă putea să coste viaţa şoferului şi a altor cinci pasageri, dintre care trei copii. Conducătorul auto s-a ales cu SUV-ul făcut praf, dar şi cu un dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă.

Copiii au scăpat cu zgârieturi la faţă

Nefericita întâmplare a avut loc pe drumul dintre Poienari şi Drăghici, în apropiere de Căminul Cultural din satul Jugur. Romeo Lungu, un bărbat de 47 de ani, din comuna Poienarii de Muscel, se îndrepta marţi, la volanul unui autoturism Hyundai „Tucson”, în jurul orei 11.00, dinspre cătunul de rudari din zona Baţachia, înspre Câmpulung. Acesta a plecat la drum împreună cu soţia sa şi trei nepoţi, iar de pe drum a mai urcat în maşină doi vecini, soţ şi soţie, care vroiau să ajungă la o cârciumă din satul Jugur. Nu au apucat să parcurgă prea mult din drum, pentru că, la un moment dat, femeia pe care a luat-o la ocazie a început să caute un lănţişor care îi căzuse sub scaunul şoferului, ea fiind pasageră pe scaunul din dreapta, faţă. Atunci, Romeo, la insistenţele acesteia, şi-a aplecat privirea pentru o secundă pentru a-i căuta bijuteria femeii şi a ajuns cu maşina într-un şanţ din beton, înalt de aproximativ trei metri. „Am luat de pe drum doi vecini de-ai mei, care erau beţi. Femeia s-a urcat lângă mine în faţă. Atunci, i-a căzut un lănţişor lângă scaunul meu. Doar i l-am tras de sub scaun şi m-am pomenit aici. În maşină aveam nevasta cu trei nepoţi de-ai mei şi cei doi vecini. Eu i-am spus că am o urgenţă la Câmpulung, atunci când opresc, îl caut. Doar ce m-am aplecat şi s-a întâmplat nenorocirea.”, ne-a povestit şoferul Romeo Lungu. Bărbatul pune întâmplarea pe seama ghinionului purtat de vecina pe care a avut-o pasageră în dreapta sa. Acum, din cauza unei neatenţii, trebuie să dea bani grei pentru reparaţia autoturismului, mai ales că nu deţinea nici asigurare CASCO. „Am avut CASCO, dar, de anul acesta, nu l-am mai plătit. Îmi este necaz de maşină, pentru că era aproape nouă. Asta este, o să văd ce pot să repar la ea, dar o să mă coste mult. Bine că sunt copiii bine şi nu s-a întâmplat mai rău.”, ne-a declarat şoferul.

Vecina luată la ocazie are piciorul rupt

Din fericire, nu a fost nimeni rănit grav. La faţa locului s-au prezentat două echipaje ale Ambulanţei, care au acordat primele îngrijiri medicale celor trei copii, soţiei şoferului şi bărbatului care a fost luat la ocazie, toţi pasageri în spate. Cel mai mult a avut de suferit pasagera din dreapta, Mariana Dombi, aceasta fiind transportată la Spitalul Municipal, cu fractură de picior. „Am înţeles că a luat pe doi în maşină, care se duceau la cârciumă în sat. Femeia a pierdut un lănţişor în maşină şi l-a pus pe Romică să îl caute. Nu a mai fost atent la drum şi s-a buşit de pod, a venit pe mal cu faţa maşinii şi apoi a scăpat în şanţ. Femeia şi-a rupt piciorul. Au venit două Ambulanţe şi i-a luat. Culmea era că în maşină erau şi trei copii. Aveau tăieturi şi zgârieturi la faţă.”, ne-a povestit unul dintre martorii accidentului. La locul incidentului au ajuns şi două echipaje ale Poliţiei Câmpulung, Birourile Judiciar şi Rutier. Oamenii legii au deschis o anchetă pentru a stabili cauzele şi împrejurările care au stat la baza accidentului. Conform primelor cercetări, Romeo Lungu face obiectul unui dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă. Totodată, poliţiştii au testat alcoolemia bărbatului, iar, după ce a suflat în alcooltest, rezultatul a fost zero. Acum, pentru o neatenţie, s-a ales cu permisul suspendat pe perioada cercetărilor şi cu maşina făcută praf.

Oprea s-a făcut stăpân pe Muzeu!

Bucureşteanul Alexandru Oprea, directorul Muzeului Municipal de niciun an, s-a făcut stăpân pe instituţie, cu consimţământul administraţiei locale care îi finanţează activitatea şi îi tolerează deciziile discutabile. Insul este director în casa altuia, în care îşi dă aere de jupân, permiţând accesul cui îi convine lui la un eveniment public, plătit din bani publici, din banii câmpulungenilor, care susţin nu numai serviciul subordonat Consiliului Local, salarii şi utilităţi, ci şi ifosele costisitoare ale noului şef. „Aroganţa” cu care a spart gura colegilor de breaslă, intelectuali rasaţi ca el, a fost expoziţia de gravuri reproduse de un artist francez de pe plăcile lui Rembrandt, un eveniment organizat pentru orgoliul propriu, nu pentru câmpulungeni. De altfel, el a recunoscut că interesul pentru manifestarea - pe care i-ar fi „suflat-o” Bucureştiului - depăşeşte nivelul local, aşteptând vizitatori din întreaga Muntenie şi nu numai. Noi, oamenii simpli de la Câmpulung, care nu suntem în stare să apreciem efortul de a avea „spânzurat” de clădirea Muzeului un banner enorm, din care Rembrandt priveşte compătimitor feţele triste din oraşul gazdă, „doar” am plătit această mostră a vanităţii bucureşteanului cu aproape o jumătate de miliard de lei vechi. Lui Oprea nu i-a fost de ajuns suma uriaşă stoarsă de la bugetul local, construit din taxele şi impozitele pe care câmpulungenii le plătesc la Primărie, ci le-a mai şi blocat accesul localnicilor curioşi, „umflând” tariful de vizitare la 20 de lei. Culmea tupeului directorului a fost atinsă luni, în ziua vernisajului, la care a invitat lume bună de la Capitală, când Alexandru Oprea a interzis accesul redactorului Evenimentul Muscelean, sub pretextul ridicol că ziarul nu se află pe lista de invitaţi. Chiar şi fără invitaţie expediată în prealabil, care sigur n-a fost o omisiune a şefului Muzeului, ci un gest premeditat, „problema” se putea rezolva pe loc, de vreme ce însuşi marele şi inegalabilul Alexandru Oprea era la uşă şi îşi întâmpina musafirii. Însă răspunsul conducerii Muzeului a fost un „nu” categoric participării ziaristului nostru la deschiderea expoziţiei.

În afară de cele 7 miliarde primite la începutul anului, directorul a avut tupeul să ceară încă o jumătate de miliard

Din banii lor, pe care îi achită conştiincios bugetului local, sub forma taxelor şi impozitelor pentru locuinţele, maşinile şi terenurile pe care le deţin, pe lângă alte obligaţii cerute de Primărie, câmpulungenii asigură funcţionarea Muzeului Municipal, cu tot ceea ce presupune: salariile personalului, facturile la utilităţi, reparaţii, organizarea diferilor evenimente. Anual, se cheltuiesc miliarde din bani publici ca să avem muzeu la Câmpulung. În 2014, conform estimărilor economiştilor Primăriei, Muzeul se va descurca onorabil cu aproximativ 8 miliarde de lei vechi. 7 miliarde de lei vechi (700.000 lei) reprezintă subvenţia alocată de autorităţile locale din bani publici, iar Muzeul Municipal, la rândul său, este obligat să contribuie la cheltuielile pe care le are cu un miliard de lei vechi din încasări proprii. Mai precis, 101.000 lei, pe care instituţia condusă de Oprea trebuie să-i „producă” în cursul acestui an. Din cei 801.000 lei, care au fost luaţi în calcul de conducerea Primăriei că se vor afla în vistieria instituţiei de cultură, 450.000 lei (adică 4,5 miliarde de lei vechi) se cheltuiesc cu cei 19 angajaţi, iar diferenţa, 351.000 lei reprezintă cheltuieli materiale.
Aşadar, peste ce i-a dat Primăria, la începutul anului, cele 7 miliarde de lei vechi, Alexandru Oprea a avut îndrăzneala de a cere încă o jumătate de miliard, ca să organizeze un eveniment care îl ajută la CV-ul propriu şi personal, nicidecum nu-i ajută pe câmpulungenii care doar i-au plătit sindrofia, fără a primi nimic în schimb. Asta deoarece aceia care au dorit să vizioneze expoziţia promovată sub numele Rembrandt, deşi autorul gravurilor imprimate, într-adevăr, de pe plăcile artistului olandez este Amand Durand, au fost nevoiţi să achite cei 20 de lei percepuţi de taxatorii Muzeului.
Toate pretenţiile lui Oprea, devenit de la “ungerea” la şefia instituţiei culturale omul lui Călin Andrei, care i-a anunţat acţiunea cu care a făcut furori la nivel naţional cu mult înainte ca “marionetele” din Consiliu să ridice mâna, că doar nu-i dădeau banii din buzunarul lor, i-au fost satisfăcute fără cârteală. Nimeni n-a îndrăznit să întrebe dacă Câmpulungul, o localitate cu un buget umil, îşi permite o asemenea extravaganţă. După Călin Andrei, un tip înnebunit să ţină discursuri în faţa unor oaspeţi veniţi de departe, care nu ştiu ce-i poate pielea ca primar, şi să se scrie despre colecţia de câteva zeci de milioane de euro - găzduită, paradoxal, într-un oraş al sărăciei, în care mai bine de jumătate din populaţie sunt şomeri şi pensionari - oportunitatea nu putea fi pusă la îndoială. Cu siguranţă, succesul lui Oprea, care a spart gura târgului, este şi succesul lui Călin Andrei, dornic să le facă o surpriză câmpulungenilor cu un eveniment de excepţie, considerat punctul culminant al carierei sale de primar.    
Oprea s-ar fi angajat că strânge cele 450 de milioane, adică jumătate din cât şi-a propus să realizeze, ca instituţie, în cursul anului 2014, din biletele vândute cu ocazia expoziţiei. După calculele noastre, ar avea nevoie, până pe 21 septembrie, de peste 3.500 de vizitatori, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 90 de vizitatori. Însă “cantitatea” de plătitori de bilete poate fi rezolvată după începerea anului şcolar, când n-ar fi exclus ca primarul să se implice personal, cerându-le directorilor de şcoli să organizeze excursii cu elevii la Muzeu, ca să fie îndeplinită “norma”.

Dintr-un intelectual simandicos, a devenit o „gaiţă” bosumflată

Pentru cei la urechile cărora n-au ajuns isprăvile lui Oprea, care a intrat în pâine cu palpitaţii date subalternilor, brânzarilor din parcarea de la Mateiaş şi celor doi patroni care au plătit, atâţia ani, chirie Muzeului, facem precizarea că bucureşteanul a devenit rapid un apropiat al primarului Călin Andrei, care îi susţine frenetic proiectele. Primul şi cel mai important de până acum a privit zona împrejmuitoare a Mausoleului Mateiaş, de unde au fost zburătăciţi toţi întreprinzătorii al căror negoţ îi agresau, vizual şi olfactiv, simţurile delicate. Aici va fi amenajată o terasă culturală, proiect al cărui eşec nu este greu de anticipat. Relatările Evenimentului Muscelean despre circul iscat de director la Mausoleu, cu vânzătorii de brânză, pe capul cărora a adus Poliţia şi firma de pază, pe care a contractat-o şi plătit-o, evident, tot din bani publici, ca să apere parcarea de un septuagenar şi două femei decente, cu toţii vânzători de brânzeturi, l-au făcut pe Oprea să-şi dea arama pe faţă. Din intelectualul simandicos, care-şi dădea ochii peste cap în timp ce articula teatral fiecare cuvânt, pentru a părea mai interesant decât este, bucureşteanul s-a transformat într-o „gaiţă” bosumflată, cu atitudine dictatorială, hotărând de capul lui ce instituţie de presă are acces la inaugurarea expoziţiei în prezenţa personalităţilor, fără vizitatori.
Cu un asemenea comportament deplasat l-a întrecut până şi pe primar, care nu ţine conferinţe de presă şi interzice subalternilor să furnizeze informaţii. E prima dată când Evenimentul Muscelean, cel mai citit ziar din Muscel, este respins de un ins venit, în urmă cu nouă luni, la Câmpulung, care sigur nu este la curent cu priza pe care o are în rândul consumatorilor de presă din zonă. Vasile Tofan, patronul firmei ieşene de deşeuri periculoase, care a avut o afacere în „ograda” ARO, a făcut un gest asemănător, neinvitându-ne la o conferinţă de presă. Dar să nu te lase să treci de uşă... Oprea a fost, la faza asta, „tăticul” lor.           
În orice caz, este interesant de urmărit ce vrăji intenţionează să mai facă „boier” Oprea ca să dispară ziariştii Evenimentului Muscelean de la acţiunile Muzeului intrat, graţie atitudinii de patron a directorului, în categoria SRL-urilor Consiliului Local. De când a pus piciorul pe pământ câmpulungean, curios, renunţând la salariul de 47 de milioane, ca director la Ministerul Culturii, pentru unul de 30 de milioane, ca director al Muzeului Municipal, Alexandru Oprea a lăsat impresia unui om interesat să facă bani. A cerut taxe mai mari şi taxe noi la Muzeu, iar aleşii i le-au aprobat. Le-a cerut acestora să-l sprijine în accesarea unor fonduri norvegiene, unde avea nevoie de cofinanţare, care urma să fie asigurată tot din bugetul local, în caz că depăşea resursele instituţiei. A cerut golirea parcării de la Mateiaş, ca s-o exploateze în viziune proprie, şi i-a reuşit şi această acţiune. Tragem nădejde că următoarea expoziţie nu va fi a vreunuia care a copiat Capela Sixtină, asta ca să nu fie nevoie să ne împrumutăm la bancă, pentru a plăti revoluţia culturală condusă de Oprea în municipiu.

Cetăţeniul nu merita 3 miliarde pentru pagubele inundaţiilor

Printre localităţile argeşene care beneficiază de o alocare din fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2014, se află şi comuna musceleană Cetăţeni. Autorităţilor locale aflate la conducerea aşezării de la graniţa judeţelor Argeş şi Dâmboviţa le-au fost repartizate, prin Hotărârea de Guvern publicată luni, 11 august, în Monitorul Oficial, 300.000 de lei, adică 3 miliarde de lei vechi pentru efectuarea unor reparaţii la drumurile afectate de cantitatea de apă căzută în această vară, pe o lungime de 7 kilometri. Ajungând la faţa locului, lucru pe care redactorii noştri l-au făcut după aproape toate fenomenele extreme care s-au lăsat cu pagube la margine de Muscel, la Cetăţeni, realizezi faptul că administraţia locală de aici nu merita un sfanţ de la bugetul de stat, ci trebuia să fie lăsată să repare singură stricăciunile cu banii proprii. Asta pentru că nu face mai nimic ca să limiteze proporţiile dezastrului provocat de rudărimea care a lăsat munţii dimprejurul comunei fără pădure. Deci, ceea ce se întâmplă la Cetăţeni nu e din voia divinităţii, căreia muritorii de rând nu i se pot împotrivi, ci, în mare parte, din vina comunităţii de rudari, care au ras „stăvilarul” natural, ce asigura protecţie satelor din vale. În lipsa „perdelei” verzi care a îmbrăcat coamele Cetăţeniului, ajunse pe foc, şuvoaiele se prăvălesc cu repeziciune, săpând şanţuri adânci în iureşul lor de pe munte către zona joasă şi distrugând ce întâlnesc în cale. Iar, la cât a plouat două luni încheiate, e minune de la Dumnezeu că torenţii n-au luat cu ei acaraturile ţigăneşti trântite pe „buza” Dâmboviţei.

Bolovani, buturgi şi mâl, aruncate de forţa apelor dincolo de stradă, pe malul râului

Ca şi când n-ar fi de ajuns că noi, cei care muncim, la stat sau la privat, şi suportăm o grămadă de sacrificii ca venitul lunar să acopere costul utilităţilor şi al hranei, ţinem în cârca noastră câteva mii de asistaţi social în Muscel, majoritatea etnici, tot din banii noştri se „rup” acum aceste fonduri pentru remedierea efectelor inundaţiilor. La Cetăţeni, urmările ploilor se văd de cum te apropii de satul Valea Cetăţuii, o pată ruşinoasă pe obrazul Muscelului, deasupra căreia martoră neputincioasă la fărădelegile petrecute în cătunul care mai are puţin şi depăşeşte Vişoiul este Mânăstirea Cetăţuia „Negru Vodă”. E o ruşine ce s-a ales de pădurea care îmbrăca versanţii, protejând de calamităţi aceste vieţuitoare bipede care au căsăpit-o dintr-o inconştienţă primitivă. De la distanţă, culmile golaşe, transformate de drujbele rudarilor în câmp pentru cartofi, sunt dovada faptului că localitatea este cârmuită de oameni slabi, care îi lasă să facă ce vor, de dragul continuităţii mandatelor la conducerea Primăriei Cetăţeni.
După imaginea sfâşietoare oferită de înălţimile defrişate, ai parte de o succesiune de secvenţe ale filmului care rulează de fiecare dată când asupra Cetăţeniului se abate un potop zdravăn. Valuri de noroi, buturugi uscate, triunchiuri smulse de forţa şuvoaielor prăvălite de pe munte, bolovani antrenaţi de ape în cădere au ajuns şi de această dată până la şosea, chiar dincolo de ea, fiind aruncate peste zidul de protecţie al străzii, pe malul râului. Ce n-a ajuns pe carosabil a rămas înţepenit în hăurile căscate, “tăiate” de puterea pâraielor formate de precipitaţiile abundente. Ambii versanţi, de-o parte şi de alta a drumului principal, sunt străbătuţi de astfel de şanţuri neregulate, unele făcute de mâna omului, ca să tragă buştenii la vale, altele făcute de ploi, şi unele, şi altele, blocate de lemne şi pietre înţepenite în mâlul care s-a prelins până pe Drumul Naţional 72A.

La Valea Cetăţuii curge un râu al gunoaielor

Malul de pământ din dreptul podeţului care deschide drumul spre Cetăţuia a fost atât de afectat, încât s-a apelat la o consolidare rudimentară cu nişte întărituri împletite din nuiele pentru a opri căderea bolovanilor pe carosabil, în calea şoferilor. Prea puţin, însă, şi prea târziu. Nu numai de pădure şi-au bătut joc rudarii de la Valea Cetăţuii, ci şi de râu, în care au aruncat o cantitate de gunoi cât să umple staţia de transfer din Grui. Ţi-e silă să priveşti pe malul pe care se înşiră satul colorat, mizer şi gălăgios, în care cocioabele alternează cu vile cum vezi pe la Lereşti şi Valea Mare, ridicate de proprietari înstăriţi. Dacă ar fi să strângi zdrenţele agăţate de vegetaţia crescută pe acea parte a râului, deschizi un second-hand. Apele nervoase au măturat tot ce au găsit prin curţi, sălile caselor, culmile de rufe, pe sub şoproane, prin grajduri, coteţe şi WC-urile trântite pe râu. Şi au găsit, nu glumă, o mizerie de neimaginat, multă purtată de râul umflat, multă rămasă locului, blocată de bolovani, de arbori, de stăvilarul construit la baza drumului către mânăstire, al cărui rol era de a dirija cursul de apă pe alt braţ.
Nu doar retina privitorului este agresată de mormanele de gunoi din gârlă, ci şi nările au de suferit, deoarece, în vipia de august, zonele pângărite de nişte inconştienţi nesancţionaţi de autorităţi emană un miros îngrozitor. Şi cu toate acestea, în ciuda râului pe care curge o mizerie incredibilă, a pădurilor făcute praf, sub pretextul sărăciei, Cetăţeni, unde mai mult distrug oamenii decât natura, primeşte bani, la fel ca alte 18 localităţi din Argeş.

Muzeul devine cârciumă selectă

Pe durata expoziţiei de gravuri imprimate de pe plăcile lui Rembrandt • Evenimentul, un lux pentru Câmpulung, a costat aproape o jumătate de miliard din banii noştri • La închiderea ediţiei: redactorului nostru nu i s-a permis accesul în instituţie la manifestarea care a beneficiat de o alocare din bani publici! • Cine vrea face rezervări la muzeu, ca să mănânce şi să bea printre gravuri
Directorul Muzeului Municipal, Alexandru Oprea, i-a convins rapid pe aleşii câmpulungeni să-i aprobe o finanţare de la bugetul local de aproximativ o jumătate de miliard de lei vechi, ca să suporte cheltuielile legate de organizarea unei  expoziţii temporare intitulate „Rembrandt, apogeul artei gravurii”. Mai precis, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local Câmpulung, desfăşurată în ultima zi a lunii iulie, pe ordinea de zi a figurat o rectificare a bugetului local, cu mai multe puncte: bani pentru achiziţii şi reparaţii la câteva şcoli şi cele două spitale, o investiţie la ADP, bani pentru drumuri, a căror reabilitare presupune un efort al comunităţii de 55 de miliarde de lei vechi! Ultimul punct al rectificării de buget privea suplimentarea subvenţiei pe care municipalitatea o acordă Muzeului Municipal Câmpulung cu suma de 45.000 lei, adică 450 de milioane de lei vechi, pentru expoziţia amintită. Fondurile provin, din câte am înţeles, din cota din TVA alocată municipalităţii şi nu afectează bugetul prevăzut pentru 2014. Dar, chiar şi aşa, tot bani publici sunt şi tot ai comunităţii câmpulungene. Cele 450 de milioane de lei vechi i-au fost acordate directorului Muzeului Municipal sub forma unui împrumut, pe care el ar urma să-l returneze din încasările instituţiei pe care o conduce de la sfârşitul anului trecut. Într-un final, banii tot la el se vor întoarce, pentru că ei vor fi destinaţi, anul viitor, activităţii Muzeului.

Evenimentul a fost anunţat cu mult înainte ca aleşii să aprobe finanţarea

Instituţia de cultură a promovat evenimentul cu mult înainte ca aleşii să aprobe finanţarea care se apropie de o jumătate de miliard, dar probabil că directorul Muzeului Municipal fie a avut certitudinea votului favorabil al Consiliului Local, fie era dispus să plătească aceşti bani din propriul buzunar, pentru a-i delecta pe iubitorii de frumos cu 273 de gravuri obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt. Cum evenimentul a fost anunţat de primarul Călin Andrei în cadrul festivităţii oficiale a Zilelor Municipiului, pe 19 iulie, deci, cu o lună şi jumătate înainte ca alocarea bugetară să primească votul pozitiv al Consiliul Local, era limpede că obţinerea finanţării era o nimica toată pentru şeful Muzeului. De altfel, în cadrul şedinţei în care s-a stabilit ca 45.000 de lei să fie folosiţi în scopul precizat, niciunul dintre consilieri n-a fost curios să afle amănunte despre  costisitorul eveniment, care a reprezentat şi o chestiune de orgoliu pentru Alexandru Oprea, deoarece a reuşit să-l “sufle” Bucureştiului şi să-l aducă la Câmpulung. Singurul comentariu apare, sub formă scrisă, pe raportul care însoţeşte proiectul de hotărâre şi aparţine lui George Bălan, care, din păcate, a lipsit de la şedinţă. Acesta a cerut ca finanţarea să se facă din surse proprii ale Muzeului, nu din bugetul local.
Grosul “cheltuielilor” le-au generat paza şi transportul de la Cluj al valoroasei colecţii, operaţiuni care au fost asigurate de Jandarmerie, plus securizarea ei timp de o lună şi zece zile, cât va zăbovi la Câmpulung, de care, se pare, se va ocupa o firmă de pază şi protecţie.     
Iar asta n-a fost tot. Consilierii municipali au aprobat, la cererea lui Alexandru Oprea, un tarif special de vizitare a expoziţiei care poartă numele lui Rembrandt în cuantum de 20 de lei de persoană. Elevii şi studenţi vor plăti 10 lei. În faţa aleşilor, care, oricum, n-au avut nimic de obiectat, de teamă să nu-i facă cineva inculţi, fiindcă nu apreciază strădaniile lui Oprea de a aduce municipiul sub reflectoarele presei naţionale, directorul Muzeului şi-a justificat astfel pretenţiile: „Având în vedere că este o expoziţie de interes regional, nu doar local, având în vedere că nu a mai fost itinerată în Muntenia şi că este o premieră la nivelul Munteniei, consider că nivelul de interes pentru Câmpulung, nu doar pentru publicul de specialitate, ci şi pentru publicul de largă audienţă, este mai mare decât strict nivelul local. Şi cred că justifică nivelul evenimentului un preţ special. Nu în ultimul rând, costurile foarte ridicate de a aduce această expoziţie.”
Aşadar, Consiliul Local a fost de acord şi cu tariful de vizitare în sumă de 20 de lei pentru o persoană. Hotărârea aprobată în ultima zi a lunii iulie precizează că sumele colectate ca urmare a vânzării de bilete vor fi utilizate pe parcursul anului 2014 pentru achiziţionarea materialelor de conservare a pieselor de patrimoniu din cadrul instituţiei de cultură. Ce vor vedea vizitatorii în contul celor 20 de lei aflăm din răvaşul pe care directorul Alexandru Oprea l-a expediat consilierilor locali, care urmau să-i satisfacă cererile financiare: „Expoziţia constă din 273 de gravuri originale obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt, restaurate şi prelucrate de Amand Durand între anii 1865-1867, la solicitarea Bibliotecii Naţionale Franceze, plăci aflate în patrimoniul Muzeului Luvru din Paris. Aceste capodopere sunt deţinute de un colecţionar privat din Luxemburg. „Este cea mai mare expoziţie de gravuri ale lui Rembrandt realizată în România”, declară biroul de presă al proprietarului”, cităm din raportul lui Alexandru Oprea.

Muzeul face rezervări pentru cei care vor să ia cina între gravurile lui Rembrandt

Conducerea Muzeului Municipal a profitat de manifestarea culturală şi a lansat o ofertă cu care concurează localurile de lux din Câmpulung. Iată cum sumă reclama pe care instituţia şi-o face pe propriul site: „V-aţi gândit vreodată să luaţi cina în compania lucrărilor lui Rembrandt? Să petreceţi o seară de neuitat discutând cu invitaţii dumneavoastră, într-un cadru inedit? Să beţi un pahar de şampanie, alături de prieteni, în faţa celor mai celebre capodopere? Muzeul îşi deschide porţile doar pentru dumneavoastră! Această ofertă se adresează familiilor, companiilor sau grupurilor (de la 3 la 20 de persoane). Puteţi rezerva o seară în Muzeu, în compania lucrărilor lui Rembrandt, contactându-ne la tel. (…) sau prin email (…)”.
Bănuim că cina conţine un meniu cu preparate care n-au miros şi nici nu necesită încălzire, pentru ca aburul să nu afecteze preţioasele gravuri - care ar fi fost asigurate la o valoare de câteva zeci de milioane de euro - expuse în sala transformată în restaurant. Aşadar, exclus fripturi, exclus brânzeturi (pe care nu le suportă Oprea), ci va trebui să vă limitaţi la ceva verzituri uşurele, pentru a digera corespunzător hrana spirituală. Împăcaţi cu gândul că vom contribui la bunăstarea Muzeului Municipal, prezentând mesajul publicitar de mai înainte, precizăm că expoziţia s-a deschis aseară şi ţine până pe 21 septembrie.

Aproape 2 miliarde vom plăti pentru iluminatul de lux din centrul istoric

Vom ajunge la ruină cu proiectul de regenerare urbană?
Proiectul „Kretzulescu” vine cu plusurile şi cu minusurile lui. Din păcate, bugetul municipalităţii va fi şi mai sărac din cauza consumatorilor pe care îi va avea la curentul electric. Vorbim aici de corpurile de iluminat care consumă enorm şi care vor scoate din vistieria Primăriei aproximativ 2 miliarde de lei vechi pe an. Aceasta este suma numai pentru consumul de energie din cele două parcuri şi centrul oraşului, fără ceea ce se consumă cu iluminatul stradal din cartiere.
La Câmpulung se merge pe premisa că ce este mai ieftin este şi mai bun. Cel puţin aşa s-a procedat în privinţa Proiectului „Kretzulescu”. Firma Grup Corint din Alba Iulia a reuşit să câştige licitaţia cu o ofertă situată la aproximativ 60% din valoarea evaluată de proiectant. Astfel, din 41.305.872,18 lei fără TVA, cât a fost evaluat proiectul, firma de construcţii a câştigat cu o ofertă de 24.778.656 lei. Ofertanţi au fost mulţi, cu oferte apropiate de suma evaluată de proiectant. Cele cinci firme cu renume în România, care au mai fost înscrise la licitaţie, au fost Asocierea dintre SC Genedo SRL şi SC Romconstruct Group SRL, SC Aedificia Carpaţi SA, Asocierea dintre SC Ramb Sistem şi SC Rico SA, SC Romconstruct Holding Grup SA cu SC UTI Construction & Facility Management SA şi SC Bautech General Construct SA. Din păcate, lucrările merg extrem de greu, iar calitatea materialelor folosite este pusă sub semnul întrebării. În momentul în care lucrările vor fi terminate, municipalitatea va fi nevoită să scoată din buget mult mai mulţi bani pentru iluminatul public. Se pare că Primăria Câmpulung îşi permite luxul de a întreţine o reţea electrică extrem de costisitoare. Numai pentru Parcul din complexul Kretzulescu, străzile Nae Leonard şi Negru Vodă, Piaţa Primăriei, Bulevardul „Pardon” şi Grădina Publică, sunt folosiţi, conform proiectului tehnic, 238 de stâlpi de iluminat, 182 de proiectoare şi 14 panouri de informare. Conform caietului de sarcini, pe strada Negru Vodă, proiectantul a prevăzut 30 de stâlpi, 56 de proiectoare şi 4 panouri de informare. Pe strada Nae Leonard, au fost prevăzuţi 53 de stâlpi, 2 panouri de informare şi 24 de proiectoare. În Piaţa Primăriei, au fost propuşi 32 de stâlpi, 2 panouri de informare şi 67 de proiectoare, din care 27 cu led pentru iluminatul peisagistic şi 40 încastrate pentru iluminatul clădirilor importante precum Primăria, Judecătoria şi Muzeul. Pe Bulevardul „Pardon” vor fi amplasaţi 24 de stâlpi, 15 proiectoare şi patru panouri de informare. În Băile „Kretzulescu” vor funcţiona 64 de stâlpi şi 2 proiectoare de informare turistică. În Grădina Publică sunt deja amplasaţi 35 de stâlpi. 
De reţinut faptul că valoarea unui stâlp este de 178 de milioane de lei vechi. Fiecare stâlp de iluminat consumă 150 de waţi, iar pe câte un stâlp se vor găsi şi câte două corpuri de iluminat, în medie consumând 250 de waţi per stâlp. Făcând un calcul, ne dăm seama că Primăria va trebui să plătească pentru acest consum aproape 100 de milioane de lei vechi pentru fiecare lună. Într-un an, aproximativ 1 miliard şi 200 de milioane de lei vechi. Dacă mai adunăm şi proiectoarele care vor fi folosite la iluminatul ornamental, dar şi consumul celor 14 panouri publicitare, suma ajunge la aproximativ 2 miliarde de lei vechi.
O altă problemă vine din partea Grădinii Publice. Dacă părinţii aşteaptă cu sufletul la gură să se dea în folosinţă noul parc, ar trebui să ştie că vechiul loc de joacă nu va mai exista şi nici nu va fi construit altul. Dacă închiderea celor două parcuri a afectat circa 30% dintre câmpulungeni, închiderea centrului îi va afecta pe toţi, în egală măsură.


Recomandam - ziare romanesti

Abonare newsletter stiri.com.ro

Adresa de e-mail: