Ziarul

  ziare    propune o publicatie     trimite o stire    

Ziarul Online - Ziare romanesti - Stiri Evenimentul Muscelean online

 

Ziarul "Evenimentul Muscelean"

Website: http://www.evenimentulmuscelean.ro

Ziar inscris in categoria Locale in judetul Arges

Descriere:
Evenimentul Muscelean - Ziarul tuturor muscelenilor. Informatie de calitate oferita cu profesionalism, stiri locale si judetene, politica, social, economic, fapt divers, sport, zilnic, saptamanal, bisaptamanal

propune o publicatie

Ultimele stiri din Evenimentul Muscelean de azi - Ziarul Evenimentul Muscelean online


David le face plângere lui Ţâroiu şi Ghinea pentru abuz în serviciu

Viceprimarul ales în decembrie în locul pesedistului a primit hotărârea de Consiliu cu care îşi făcea transferul de la Hidroelectrica la Primărie exact în ziua în care Prefectura o suspenda!
Ordinul prefectului, sosit miercuri, 21 ianuarie 2015, la Primăria Câmpulung, care anunţă autorităţile despre suspendarea efectelor celor două hotărâri ale Consiliului Local, din decembrie, prin care pesedistul Liviu Ţâroiu era schimbat din funcţie şi înlocuit cu liberalul Bogdan David, limpezeşte parţial situaţia. Adică avem certitudinea că viceprimar este, cel puţin, începând cu 21 ianuarie, până la data la care sunt soluţionate în instanţă atât acţiunea Prefecturii Argeş, cât şi cea a lui Liviu Ţâroiu, acesta din urmă. Dar cine a fost viceprimar, din 22 decembrie 2014, când Ţâroiu a fost dat jos din funcţie şi ales ca secund al lui Călin Andrei colegul său de partid, Bogdan David? Iată o întrebare la care părţile adverse au răspunsuri diferite. Liberalul susţine că din ziua în care a fost votat, adică 22 decembrie, şi până miercuri, când a venit la Primărie ordinul Prefecturii, de suspendare a efectelor celor două hotărâri, el a fost viceprimar. De partea cealaltă, Liviu Ţâroiu, căruia nu i s-a desfăcut contractul de muncă la Primărie, după votarea hotărârii de schimbare a lui din funcţie, a rămas viceprimar, potrivit afirmaţiilor sale, din decembrie şi până în prezent. Ce stârneşte nemulţumirea rivalilor este următorul fapt: comunicarea hotărârilor de Consiliu atât lui Ţâroiu, cât şi lui David - procedură obligatorie, pe care o îndeplineşte secretarul Primăriei, Nicolae Ghinea - la distanţă de aproape o lună unul faţă de celălalt. Liviu Ţâroiu a primit comunicarea hotărârii de schimbare a sa în data de 29 decembrie 2014, în timp ce faţă de Bogdan David procedura a fost îndeplinită abia la începutul acestei săptămâni. Cu două zile înainte de sosirea ordinului prefectului care a suspendat ce au votat consilierii în decembrie!

Lui David hotărârea i-a fost comunicată la o lună după Ţâroiu

Teoretic, de la începutul acestei săptămâni, liberalul Bogdan David, ales în şedinţa Consiliului Local Câmpulung din 22 decembrie 2014 succesor al pesedistului Liviu Ţâroiu, schimbat din funcţie în aceeaşi zi, devenea viceprimarul municipiului. Practic, în momentul în care acesta se prezenta la Primărie cu toate formalităţile de angajare - transferul de la societatea Hidroelectrica şi restul documentelor necesare încadrării pe noul post - oficial, „intra în pâine”. Luni, 19 ianuarie 2015, secretarul Nicolae Ghinea a făcut cea de-a treia comunicare a ceea ce au aprobat consilierii municipali cu trei zile înainte de Crăciun, transmiţându-i lui Bogdan David hotărârea prin care a fost ales în funcţia de viceprimar. Deşi, de obicei, când sunt finalizate mapele de şedinţă cu materialele pentru consilieri, aceştia sunt sunaţi de secretar să vină să le ridice de la Secretariatul Primăriei, de data aceasta, altfel au stat lucrurile. Liberalului i-a trimis prin Poştă hotărârea, de care acesta avea nevoie pentru realizarea transferului de la Hidroelectrica la Primărie. „Nu am fost sunat să mă duc să ridic hotărârea. Putea să mă sune, cum sunt sunat pentru toate hotărârile de Consiliu. În decembrie, domnului Ţâroiu i-a înmânat personal hotărârea. Atunci, era normal să mi-o înmâneze şi mie, şi nu să mi-o trimită pe 19 (n.r. ianuarie), în plic, acasă. Mie mi-a venit acasă recomandata şi am ridicat-o pe 21 ianuarie.”, ne-a povestit Bogdan David procedura aplicată în cazul său.
Şi asta nu este singura sa nemulţumire. „Eu, ca să pot să îmi închei contractul la locul de muncă, trebuia să primesc o comunicare de la Primărie. Această comunicare nu mi-a fost făcută în termen. Din punctul meu de vedere, eu am fost viceprimar până în data de 21 ianuarie, pentru că mie mi s-a comunicat pe data de 21 de la Primărie şi de la Prefectură a venit ordinul de suspendare tot atunci. Nici domnul Ţâroiu nu a avut ce să caute la Primărie până ieri (n.r. 21 ianuarie). Din punctul meu de vedere, el şi domnul Ghinea au făcut un mare abuz, pe care se pare că tot instanţa îl va lămuri. Împotriva amândurora (n.r. împotriva lui Nicolae Ghinea şi a lui Liviu Ţâroiu) o să fac plângere penală pentru abuz în serviciu.”, a continuat acesta. 
În cadrul următoarei şedinţe a Consiliului Local, care se va ţine săptămâna viitoare, grupul liberal va înainta din nou aceleaşi proiecte de hotărâri, cu completarea pentru care Prefectura a declanşat acţiunea în instanţă, adică dreptul de contestaţie al celui care se consideră nedreptăţit. Iar votul va fi, fără îndoială, acelaşi: Ţâroiu, schimbat, David, votat viceprimar în locul lui. „O să îl schimbăm în fiecare lună până când se hotărăsc ei să plece. Până la urmă, dacă ai trei consilieri, nu poţi să mai stai acolo. Eu nu vreau să intru peste oameni până nu este totul OK. Eu nu înţeleg temerea aceasta a lor, de ce sunt atât de speriaţi dintr-odată.”, a  conchis Bogdan David.
Prefectura a atacat hotărârile legându-se de forma de redactare
Înaintea liberalului, după cum precizam, secretarul Primăriei a comunicat cele două hotărâri de Consiliu Local Prefecturii Argeş, care le-a şi contestat la Tribunalul Argeş, apreciindu-le ca nelegale. La fel, hotărârea de schimbare din funcţie i-a fost înmânată lui Liviu Ţâroiu, care a atacat-o, la fel ca prefectul, la instanţă.
După ce hotărârile Consiliului Local au ajuns la prefect, acesta a trimis următorul răspuns, înregistrat la Primăria Câmpulung pe data de 13 ianuarie 2015: „(...) Urmare a exercitării controlului de legalitate, hotărârile au fost apreciate ca nelegate” din următoarele considerente: precizarea căii de atac, a instanţei competente şi respectiv termenul. Exact elementele pe care liberalii au cerut să fie eliminate din textul hotărârii de schimbare a viceprimarului în funcţie la acel moment. Aşadar, lipsa căilor de atac - contestaţia pe care partea care se considera neîndreptătiţă prin votul Consiliului Local, în speţă Liviu Ţâroiu, avea dreptul să o depună la Tribunalul Argeş, în termen de 30 de zile de la data la care îi era comunicată - a constituit motivul pentru care Prefectura a considerat că ceea ce au decis aleşii este nelegal. În schimb, acţiunea pesedistului Liviu Ţâroiu priveşte fondul, adică motivul schimbării sale, şi nu forma de care s-a legat Prefectura.

Anul 2014 s-a încheiat cu schimbarea lui Ţâroiu, anul 2015 începe tot cu schimbarea lui Ţâroiu

De ce hotărârea nu i s-a comunicat şi lui Bogdan David în acelaşi timp cu Prefectura şi Liviu Ţâroiu, fiind amânat momentul până la începutul acestei săptămâni, la aproape o lună distanţă de şedinţa de alegere a lui ca viceprimar? Varianta oficială a Executivului este că de la Prefectură se aştepta un ordin prin care erau suspendate efectele celor două hotărâri din decembrie, de schimbare a lui Ţâroiu şi de înlocuire a lui cu Bogdan David. Şi, totuşi, într-un final, secretarul Primăriei i-a expediat lui Bogdan David comunicarea hotărârii de alegere ca viceprimar, moment care echivalează cu încetarea mandatului predecesorului. Altfel spus, hotărârea opera în cazul lui David de la data la care i-a fost comunicată, adică din această săptămână. Însă David ar fi devenit viceprimar cu acte în regulă din clipa în care îşi făcea angajarea, după cum am precizat anterior. Adică îşi închidea carnetul de muncă la Hidroelectrica şi se încheiau relaţiile de serviciu la noul loc de muncă.  
Ce ridică un mare semn de întrebare este că exact în ziua în care Bogdan David a ridicat hârtia de la Poştă - hârtia prin care devenea viceprimar - la Primărie ajungea ordinul prefectului, care avea ca efect repunerea lui Ţâroiu în funcţia de viceprimar. De fapt, menţinerea lui, deoarece el a ocupat funcţia în tot acest timp.
„Eu sunt viceprimar în funcţie, înlocuit de Consiliu, dar încă în funcţie. Atâta timp cât nu am primit o încheiere a contractului de muncă şi eu am fost în concediu, tot eu am fost viceprimar şi până acum. Până pe 12 ianuarie am fost în concediu. Din moment ce nu am primit o încetare a contractului de muncă pe care îl am cu Primăria, eu mi-am exercitat atribuţiile.”, a recunoscut acesta. În fapt, din 22 decembrie 2014, când a fost schimbat, şi până pe 12 ianuarie 2015, când a revenit la serviciu din concediu, Primăria Câmpulung nu a avut niciun viceprimar la muncă.       
În orice caz, cum efectele hotărârilor din decembrie sunt suspendate, prin ordin al prefectului, viceprimar este pesedistul, până la pronunţarea instanţei de judecată asupra cererii sale şi asupra cererii Prefecturii. Sau până săptămâna viitoare, când liberalii pregătesc schimbarea lui din funcţie, pentru a doua oară, în prima şedinţă de Consiliu Local din 2015.

Bătaie ca-n filme între două familii de rudari din Gura Pravăţ

Rudarii din cătunul Gura Pravăţ, comuna Valea Mare, sunt recunoscuţi pentru faptul că au cele mai multe probleme cu legea, după ce au fost prinşi de oamenii legii furând lemne din pădure. Aceştia sunt campioni în Muscel la amenzile neplătite, iar la scandaluri sunt primii. La sfârşitul săptămânii trecute, patru bărbaţi au ajuns în spital cu multiple traumatisme, după ce au fost implicaţi într-o bătaie generală ce a avut loc la un bar din Nămăeşti, implicate au fost două familii, Luca şi Onică.

S-au bătut cu bâte şi uluci rupte din gard

Poliţiştii Secţiei Rurale Valea Mare Pravăţ sunt obişnuiţi cu scandalurile din cătunul de rudari Gura Pravăţ. Aici, neînţelegerile dintre etnici sunt zilnice, iar oamenii legii trebuie să intervină pentru aplanarea conflictelor. Aşa s-a întâmplat şi duminică, atunci când circa 15 inşi s-au luat la harţă în dreptul barului din Nămăeşti, din dreptul Mănăstirii. Cearta s-a transformat într-o bătaie generală, iar poliţiştii ajunşi la faţa locului şi-au dat seama că nu pot face faţă pentru aplanarea conflictului. Atunci au cerut ajutorul colegilor de la Poliţia Câmpulung, precum şi Detaşamentului de Jandarmi Câmpulung. Încăierarea a a­vut în prim-plan membrii a două familii din localitate, Onică şi Lu­ca, între care exista o râcă mai ve­che. Scandalul a izbucnit în jurul orei 12.30, atunci când membrii celor două familii au început să-şi arunce cuvinte grele. A ieşit o bătaie ca-n fil­me, cu bâte şi uluci rupte de la garduri, iar dacă oamenii legii, sesizaţi de nişte vecini prin 112, nu ajungeau la timp, probabil că ar fi curs mult sânge. Cel mai mult au avut de suferit de pe urma incidentului Cătălin Onea, 27 de ani, Daniel Luca, 25 de ani, Adrian O­­ni­că, 54 de ani, şi Salmin Radu Luca, 19 ani, care au fost transpor­taţi cu o ambulanţă la Spitalul Municipal pentru a primi îngrijirile medicale de rigoare. Pe lângă rănile cauzate de obiectele contondente, cei patru au fost trataţi de medicii câmpulungeni şi pentru etilism acut, aceştia aflându-se într-o stare avansată de ebrietate.
Toţi cei implicaţi în scandal s-au ales cu dosare penale, fiind cercetaţi pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniş­tii şi ordinii publice. Dacă vor fi depuse plângeri în acest caz, în funcţie de numărul de zile de îngrijiri medicale, se vor face şi cercetări pentru lovire sau alte violenţe. Etnicii au fost chemaţi luni şi marţi la Secţia de Poliţie Valea Mare, acolo unde au dat cu subsemnatul, iar cei patru au ajuns bandajaţi şi cusuţi la cap, fiecare făcând pe victima în încercarea de a scăpa de amendă sau dosar penal.

Musceleni faimoşi în lume

Sandra N., Liviu Hodor, Mefx, Malenna. Piesele lor au depăşit graniţele ţării, putând fi ascultate în cluburi din afară
Industria muzicală din România este într-o continuă expansiune, iar printre cei mai cunoscuţi artişti se află şi câţiva musceleni. Şi-au croit drum printre multitudinea de vedete şi au reuşit să îşi câştige notorietatea la nivel naţional şi internaţional prin hit-urile lor. Printre cei care au ajuns la statusul de vedete se numără Liviu Hodor, Mădălin Slăniceanu (Mef-X), Alexandra Năftănăilă (Sandra N.) sau Elena Mengheşi (Malenna).

Liviu Hodor a lansat o nouă melodie la început de an

Liviu Hodor este unul dintre cei mai cunoscuţi DJ de radio din România, plecând de jos, de la un radio local din Câmpulung. Pasiunea pentru muzică o are încă din copilărie. De la 14 ani, a colaborat cu Radio Orion, acesta rămânând în istoria oraşului ca DJ-ul care a făcut maratonul radio cel mai lung. A terminat şcoala gimnazială la Numărul 7, iar liceul l-a absolvit la „Dan Barbilian”. După experienţa avută la radio-ul local, la scurt timp, a ajuns la unul dintre cele mai apreciate posturi din ţară, Vibe FM. În acelaşi timp, şi-a început şi cariera în muzică, apărând în lumea muzicală împreună cu Tara. Cei doi au colaborat cu producătorul internaţional Eduard Maya şi au câştigat fanii cu melodia „Happy for you”. Acesta a fost un adevărat hit, urcând repede în topurile din România şi staţionând pe primul loc câteva săptămâni. Mai mult decât atât, a fost melodia care a stat cel mai mult în Romanian Top 100 Airplay. În 2010, a scos cea de-a doua melodie împreună cu Tara, „Dream with you”, piesă compusă chiar de DJ-ul muscelean. Hitul musceleanului a fost numărul 1 în cluburile din ţară pentru mult timp. În 2011, a decis să renunţe la colaborarea cu cântăreaţa cu care a cunoscut succesul şi a ieşit pe piaţă cu un proiect împreună cu Mona, cu care a avut câteva featuring-uri. Ultima sa piesă a fost lansată la începutul anului, împreună cu Afgo, “You (In my dreams)”.

Mefx, unul dintre cei mai în vogă rapperi din România

Cu toate că Mefx este din Piteşti, acesta are origini muscelene, iar o parte din viaţă şi-a petrecut-o la Câmpulung, în cartierul Vişoi. Acesta a absolvit Liceul „Dan Barbilian” şi, după finalizarea cursurilor, a luat calea Capitalei. Aici a cunoscut succesul împreună cu Maximilian, colegul său de scenă. Această colaborare le-a adus celor doi rapperi notorietatea, prima dintre melodiile care au ajuns hit a fost „Sophie”, compusă chiar de Mădălin Slăniceanu, pe numele lui adevărat. Concertele au curs pentru muscelean, iar melodia cu care a spart cluburile a fost „Like a boss”. Acesta colaborează foarte mult cu Grasu XXL şi Guess Who, iar acest lucru i-a adus celebritate la nivel naţional şi internaţional. Nu a dus lipsă de concerte, acesta apărând pe scenă în cele mai mari oraşe ale ţării. Pe pagina sa de Facebook a primit peste 50.000 de aprecieri şi se află tot timpul în contact cu fanii săi. Postează fotografii de la fiecare concert important şi îi anunţă de fiecare când va susţine un recital în câte un club important din ţară.
Un artist din Câmpulung mai puţin cunoscut este BBES sau Bogdan Băbuş. Acesta se află în anturajul lui Mefx şi Maximilian, cei doi câmpulungeni fiind şi vecini în cartierul Vişoi. Câmpulungeanul a scos mai multe melodii în colaborare cu Kraftu şi Y-Lee, ultima dintre piese, „La picioarele tale”, fiind lansată pe 19 ianuarie, iar, în numai trei zile, a strâns peste 3.000 de vizualizări pe Youtube.
Unul dintre rapperii câmpulungeni care are piese postate pe Youtube şi care se bucură de succes este Silviu Niculescu (Renu). Acesta a avut mai multe colaborări cu rapperi din Câmpulung şi nu numai.
Un cântăreţ de muzică rapp autohton cunoscut printre câmpulungeni este Silviu Brenescu, alias Relover. Piesa de debut a acestuia numită „Câmpulung” a strâns peste 85.000 de vizualizări pe Youtube, iar featuring-ul cu DMC, pentru piesa „De nedespărţit”, i-a adus peste 28.000 de vizualizări.

Sandra N, actriţă şi cântăreaţă de nivel internaţional

Una dintre artistele cu origini muscelene este şi Alexandra Năftănăilă sau Sandra N., fiica primarului Ion Năftănăilă, de la Albeştii de Muscel. Aceasta a simţit din plin gustul celebrităţii după colaborarea cu băieţii de la Akcent. Adrian Sînă a fost cel care a lansat-o şi este în continuare lângă ea, acesta fiind producătorul pieselor sale. Musceleanca şi-a câştigat notorietatea prin melodiile „Angel”, „Te joci cu mintea mea” şi „Liar”, piese ce au ajuns hituri atât în ţară, cât şi în străinătate, iar pe Youtube au strâns peste 2,5 milioane de vizualizări. Sandra a urcat pe cele mai renumite scene din ţară, având concerte în toate colţurile României. În urmă cu un an, a cântat de revelion la Mioveni, iar cu ocazia sărbătorilor de anul acesta a concertat şi la Câmpulung. Melodiile sale au ajuns hituri internaţionale şi a ajuns în cele mai renumite topuri din lume, motiv pentru care a urcat, împreună cu Adrian Sînă, pe cele mai renumite scene din lume. Pe pagina sa de Facebook este extrem de activă, având peste 5.000 de prieteni şi 10.000 de urmăritori. Aici postează poze din cele mai exotice ţări din lume, dar şi ultimele apariţii în lumea show-bizului. Tot pe pagina sa a postat şi lansarea ultimei piese, „Prima iubire”, la Prima Tv.
Se pare că musceleanca nu are numai talentul muzicii, ci şi al actoriei, aceasta apărând de curând în telenovela românească „O nouă viaţă”, difuzată de postul Acasă Tv. Nu este străină de camerele de televiziune, aceasta apărând în emisiunea lui Cătălin Botezatu, „Next Top Model”.
O altă cântăreaţă cunoscută la nivel naţional şi care are originile în Muscel este Malenna sau Elena Mengheşi. Solista de muzică latino este de fel din Vlădeşti, iar, în prezent, locuieşte în Timişoara. A cunoscut şi ea gustul celebrităţii după ce a lansat mai multe piese, care au ajuns să fie difuzate de radio-urile din toată ţara. Cele mai cunoscute melodii ale sale sunt „Luna” şi  „Amor latino”. În presă au fost publicate câteva articole, anul trecut, referitoare la căsătoria sa cu un afacerist de top din Timişoara, fapt ce ar fi făcut ca artista să ajungă cunoscută la nivel naţional. Ziarele de profil au numit-o „artista care a înnebunit Banatul.”
Şirul muscelenilor cu notorietate la nivel naţional este completat de vedete precum Norris Măgeanu, Adelina Pestriţu, Marcel Pavel şi Mircea Diaconu, care activează în alte domenii.

Testată dacă este dispusă la ilegalităţi care ar aduce bani frumoşi Muzeului!

Acuzaţii şocante făcute de candidata respinsă la concursul pentru postul de arheolog debutant
Împotriva directorului Muzeului Municipal, după cum am informat de curând, a fost înaintată o sesizare la DNA Piteşti, Direcţia Judeţeană de Cultură şi Ministerul Culturii pentru ceea ce o aspirantă la postul de arheolog consideră a fi un abuz în serviciu, prin nerespectarea regulamentului de desfăşurare a concursului. Din câte am aflat, managerul instituţiei ar fi fost chemat la Bucureşti, pentru explicaţii. Întrebat dacă a mers la Ministerul Culturii pentru a clarifica neregulile reclamate de musceleanca stabilită la Piteşti, Alexandru Oprea a ocolit răspunsul. Acesta s-a limitat la a preciza că „nu a fost adusă la cunoştinţa Muzeului nicio sesizare făcută vreunui for, nici nu a fost făcută vreo solicitare, chiar şi informală, inclusiv de către candidat.”

Candidata are o experienţă practică dobândită în timpul a zece campanii de săpături, pe şase şantiere arheologice

Într-o ediţie anterioară am insistat asupra conţinutului sesizării pe care Corina Mariana Cialîcu a înaintat-o Ministerului Culturii şi Cultelor - Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor, Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Argeş. Dar să vedem cine este aspiranta la postul de arheolog debutant, care acuză un comportament necorespunzător al examinatorilor, precum şi încălcarea regulamentului de concurs, situaţie care a determinat-o să creadă că managerul Muzeului nu doreşte să angajeze sau nu doreşte să-i angajeze pe candidaţii care dau curs invitaţiei de participare. Corina Mariana Cialîcu a absolvit Liceul de Filologie - Istorie, actualul Sportiv, fiind colegă cu  Dan Şipoteanu (mai mare cu un an). După cum ne-a relatat, este strănepoata lui Tudor Muşatescu.
După liceu, şi-a continuat pregătirea cu studiile urmate la Colegiul Naţional de Antrenori Sportivi, Federaţia Română de Sport Bucureşti, specializarea „antrenor arte marţiale”. Mai târziu, a absolvit Facultatea de Istorie - Filologie, specializarea Istorie - Arheologie, a Universităţii „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia. În 2005, a obţinut Diploma de Master în Arheologie Pre şi Protoistorică în cadrul aceleiaşi Universităţi. Din 1983, de când a început să profeseze, şi până în prezent, a activat în mai multe domenii, de la profesor de Geografie şi Istorie, ghid BTT la Oficiul Judeţean pentru Turism şi Tineret Brăila (înainte de Revoluţie), până la bibliotecar, arhivar şi antrenor sportiv la cluburi din Argeş şi Sibiu şi instructor de atletism la Direcţia Judeţeană de Sport Sibiu. A lucrat şi în domeniul privat. În prezent, este antrenor de arte marţiale la o sală din Piteşti.
În momentul în care pe site-ul Muzeului Câmpulung a fost postat anunţul de organizare a concursului pentru ocuparea postului de arheolog debutant - noiembrie 2014 - Corina Mariana Cialîcu a fructificat această oportunitate de a se angaja într-un domeniu de care nu era complet străină. După cum ne-a informat, a acumulat experienţă practică în timpul a zece campanii de săpături, desfăşurate pe şase şantiere arheologice. Din 2000 şi până în 2004 inclusiv, a participat la campaniile desfăşurate în situl arheologic de la Şeuşa - Gorgan, sub forma unor şantiere-şcoală. În 2004, a făcut practică arheologică pe Şantierul Însurăţei - „Popina II” Brăila şi la Valea Cetăţuii, comuna Cetăţeni, campanie coordonată de Dragoş Măndescu. Şi tot sub conducerea acestuia a luat parte la campania din 2006, de la Râca - Argeş. În 2009 s-a aflat la Râmnicelu, Popina/Movila Popinci, judeţul Brăila, iar, patru ani mai târziu, în 2013, a fost părtaşă la lucrările coordonate de Dragoş Măndescu la Mânăstirea Vieroşi, din cartierul Făget - Mioveni.

„Secretara”, o persoană străină de Muzeu, adusă de directorul Oprea, ne-a interzis şi nouă accesul în Secretariat

Prin urmare, a dat curs anunţului Muzeului Câmpulung, interesată fiind de postul de arheolog debutant. Din momentul în care a păşit în instituţia de cultură, ca să-şi depună dosarul, a avut sentimentul că ceva nu este în ordine. Secretara - impropriu spus „secretară”, fiind una dintre persoanele intrate în Muzeul Municipal la scurt timp de la preluarea postului de către directorul Alexandru Oprea, căreia i s-ar fi încredinţat sarcini de Secretariat - i-a interzis accesul în birou. Exact acelaşi lucru l-am păţit şi noi, în momentul în care ne-am adresat instituţiei pentru a obţine punctul de vedere al conducerii faţă de acuzele candidatei. Deşi Ştefan Trâmbaciu ne-a invitat în biroul respectiv, preluând politicos misiunea de gazdă, în absenţa lui Alexandru Oprea, care nu sosise încă, „secretara” s-a împotrivit categoric accesului nostru în încăpere. Acelaşi sentiment descris de Corina Cialîcu l-am simţit şi noi, care am fost ţinuţi pe durata discuţiei în hol, unde au loc evenimentele şi expoziţiile.
Aşadar, o persoană străină, care nu are calitatea de angajat al Muzeului Municipal, interzice intrarea într-o incintă care, în mod normal, în orice unitate publică, trebuie să existe şi să servească „relaţiilor cu publicul”. Revenind la povestirea Corinei Cialîcu, nefiind lăsată să intre la Secretariat, a fost ţinută în holul clădirii, i s-au luat actele şi i s-a dat un număr de înregistrare. „Am cerut să mi se returneze actele în original, la care mi s-a spus că nu era nevoie să le aduc. Am solicitat detalii referitoare la concurs, dar mi s-a spus că nu poate să îmi dea detalii (n.r. secretara), pentru că nu ştie nimic.”, a precizat Corina Cialîcu.

Candidata reclamă că lucrarea scrisă nu era nici măcar controlată şi notată

Ce mai reclamă aceasta, printre multe alte nereguli, care au determinat-o să creadă că reprezentanţii Muzeului au deja doi ocupanţi ai posturilor scoase la concurs, dar pe care nu-i pot propulsa în prezent pe ele, întrucât nu îndeplinesc condiţiile de studii? Dar, pe măsura „îndulcirii” criteriilor de participare la concurs, aceştia ar putea să devină angajaţi ai instituţiei. Iată una dintre situaţiile care au împins-o pe Corina Mariana Cialîcu către această bănuială. „Conform regulamentului, la momentul susţinerii interviului cu comisia, conducerea Muzeului trebuia să afişeze rezultatul probei scrise eliminatorii (nota minimă 7, bănuită de mine, căci nu apare nicăieri precizată nota minimă de admitere) şi data depunerii contestaţiei, niciuna dintre aceste reguli nefiind respectată.”, consemnează ea în sesizarea înaintată către cele trei instituţii şi redacţiei noastre.
Totodată, aceasta mai acuză comisia de examinare că, la data interviului, nu-i verificase dosarul şi că lucrarea nu era controlată şi notată. Lucru pe care ea însăşi l-a constatat în momentul în care unul dintre cei membri a căutat să clarifice „misterul” numelui de familie al candidatei, care stârnise amuzamentul colegului de la Târgovişte, arătându-i lucrarea, pe care, susţine Corina Cialîcu, nu era nicio notă. „(...) Necitind dosarul şi necorectând lucrarea, nu s-au aşteptat ca lucrarea să fie bună şi proba practică la fel. Au încercat cât au putut să tragă de notă în jos, mai ales, de nota de la interviu. Dar nu puteau să noteze cu o diferenţă exagerat de mare între nota de la lucrare şi cea de la interviu, pentru că ar fi intrat în contradicţie, aşa că mi-au notat lucrarea cu nota 7 şi interviul cu nota 5, ca să nu pot obţine, prin media lor, nota de admitere pe post 7 (deşi nu apare nicăieri precizat că aceasta este nota minimă de admitere).”, continuă relatarea. Candidata asigură că are martori, chiar dintre angajaţii Muzeului, „care au rămas sideraţi de ce s-a întâmplat în cadrul concursului.”  
În replică, managerul Alexandru Oprea, căruia i-am solicitat un punct de vedere pe marginea fiecăreia dintre abaterile reclamate, susţine că: „Lucrarea scrisă şi cele aferente probelor practice şi de limbă străină au fost notate de către membrii comisiei într-un formular separat, special dedicat, şi care este parte a dosarului de organizare a concursului, împreună cu celelalte documente.”

„M-a întrebat dacă ştiu cât le revine din comisioane arheologilor de la Muzeul din Piteşti”

Corina Mariana Cialîcu nu este la prima experienţă neplăcută cu directorul Oprea, pe care a avut ocazia să-l cunoască la începutul anului 2014. Atunci, ea a venit la Muzeu ca să depună un CV, vizând un post de arheolog, pentru care instituţia a organizat de două ori concurs anul trecut: prima oară, pentru arheolog cu experienţă, a doua oară, pentru arheolog debutant. „Prezenţa mea acolo a coincis cu perioada de interviuri pentru postul de secretară. Am discutat cu directorul Muzeului, care părea încântat de specializarea mea, spunând că are nevoie de un arheolog la Muzeu, deoarece îi trebuie cineva calificat pentru acordarea de certificate de eliberare de sarcină arheologică, pentru că din asta s-ar scoate bani frumoşi, chipurile, pentru Muzeu. M-a întrebat dacă ştiu cât le revine din comisioane arheologilor de la Muzeul din Piteşti, care emit aceste certificate, pierzând din vedere faptul că aceste certificate nu se dau decât cu avizul Comisiei Naţionale de Arheologie. Altfel, orice ilegalitate în acest sens duce la infracţiune şi pierderea licenţei şi atestatului de arheolog. I-am explicat că nu am cunoştinţă de asemenea practici şi că aceste certificate se dau numai pe bază legală şi fără a se percepe comisioane de la cei care le solicită. Se pare că nu prea i-a plăcut răspunsul.”, este altă situaţie descrisă de autoarea reclamaţiei adresate instituţiilor abilitate, cărora le solicită să ia măsuri împotriva acestor abuzuri, cum le cataloghează, făcute de „cei care consideră că instituţia le aparţine.”
Întrebat despre dialogul avut cu aceasta, directorul Alexandru Oprea precizează în răspunsul său: „În prima parte a anului 2014, managerul Muzeului a avut o discuţie cu doamna Cialîcu Corina Mariana, inclusiv privind specializarea de arheolog. Cu acest prilej, s-a menţionat, într-adevăr, beneficiul adus Muzeului prin prezenţa în cadrul organigramei a unui arheolog, care poate conduce către obţinerea dreptului de descărcare, cu beneficii inclusiv de natură a spori veniturile proprii ale Muzeului, prin diversificarea serviciilor puse la dispoziţie. De asemenea, doamna Cialîcu a fost încurajată - ca, de altfel, orice potenţial candidat - să participe la un eventual concurs organizat pentru acest post (astfel în contradicţie cu afirmaţiile potrivit cărora ocuparea postului de arheolog nu ar fi fost dorită de către conducerea Muzeului). Orice alte referiri la foloase cuvenite sau necuvenite ale unor colegi din sectorul muzeal sunt de natură a prejudicia imaginea Muzeului, reprezintă o încercare de a ascunde slaba prestaţie a candidatului la concurs şi de a induce o stare conflictuală între organizaţii care desfăşoară parteneriate de anvergură de foarte mult timp, fără niciun beneficiu decât acela de a crea neînţelegere şi atitudine defăimătoare.”
Gravitatea acţiunilor care s-au succedat în maniera de desfăşurare a concursului, descrise de câmpulungeancă cu lux de amănunte, nu poate fi trecută cu vederea şi se impune ca factorii responsabili să verifice aspectele sesizate de aceasta. În orice caz, este încă un incident care umbreşte imaginea Muzeului Municipal de când la conducerea sa se află Alexandru Oprea. Şi n-a trecut decât un an.

Gardul Grădinii Publice, o catastrofă! S-a fărâmiţat, s-a îngălbenit şi a ruginit!

Firma îşi bate joc de proiect şi de  Câmpulung!
Nu există cuvinte pentru a descrie bătaia de joc a constructorului care a câştigat lucrările din Proiectul Kretzulescu. După ce că, în aproape doi ani, a reuşit să ajungă abia la 20% din proiect, lucrările sunt de calitate îndoielnică. Unul dintre exemplele plauzibile este gardul Grădinii Publice care a început să se degradeze la numai trei luni de când a fost tencuit. Ne dăm seama cum va arăta întreg proiectul după câţiva ani dacă gardul se dezintegrează după numai câteva luni.

S-a ales praful de tencuială, iar grilajele au ruginit deja

Încă de la începutul lucrărilor, câmpulungenii s-au arătat sceptici cu privire la lucrările pe care firma Grup Corint le execută în cadrul celui mai mare proiect pe care Câmpulungul l-a văzut. Cel puţin aşa trebuia, până în prezent s-a dovedit a fi cel mai mare fiasco din istoria modernă a oraşului. Modalitatea de lucru, precum şi lucrările propriu-zise nu fac altceva decât să întărească cele de mai sus. Bani cheltuiţi aiurea pe stâlpi de iluminat care au costat o avere, aproape 200 de milioane de lei vechi şi bănci de alte sute de milioane, care nici măcar nu au fost montate în Grădina Publică. Una peste alta, proiectul a ajuns la 20%, iar timpul se scurge în defavoarea câmpulungenilor, pentru, că în această vară, se termină perioada contractuală. Firma constructoare nu are cum să mai termine proiectul nici dacă ar mai primi de la Uniunea Europeană o prelungire de 6 luni. În acest caz, s-ar pierde banii europeni, iar proiectul ar intra în impas. Primarul Călin Andrei nu se impacientează, pentru că vrea să termine ceea ce firma Grup Corint a început, pe banii câmpulungenilor, de parcă ar fi banii săi, aduşi de acasă. Dacă nu era de ajuns, lucrările proaste, făcute de mântuială, au început să se observe. Gardul din Grădina Publică a început să se degradeze. Tencuiala s-a umflat de la apă şi pe toată latura dinspre cinematograf a început să cadă. Tencuiala are culori diferite, de la alb, la galben şi maro, iar, pe alocuri, nici măcar nu mai există var. Grilajele vopsite cu verde au început să ruginească. Munca făcută în batjocură se observă şi prin modul cum a fost spoit gardul. După ce a fost dată tencuiala, o parte a grilajului a rămas neşters, stropii de var fiind şi acum imprimaţi. Se vede o tentativă de ştergere, dar nu s-a făcut altceva decât să se întindă varul peste vopsea. Trebuie să vă reamintim de asfaltările făcute pe lapoviţă şi ninsoare la temperaturi sub 0 grade. Bordurile sunt puse strâmb, fără un pic de simţ estetic şi am putea continua la nesfârşit. Cu toate acestea, nu există nimeni din Primărie care să vadă dezastrul lăsat în urmă de firma constructoare şi nimeni nu ia nicio măsură. Primarul Călin Andrei agreează lucrările executate şi se face la fel de vinovat ca şi firma care îşi bate joc de câmpulungeni. Până la urmă, ştie că nu dă din banii săi, dacă Uniunea Europeană retrage finanţarea, va termina proiectul cu banii câmpulungenilor plătitori de taxe şi impozite.

Câmpulungean cu două identităţi, prins la Piteşti

Un câmpulungean a băgat rău de tot în ceaţă poliţiştii piteşteni. Acesta a profitat din plin de faptul că şi-a schimbat numele după divorţ şi a rămas cu două cărţi de identitate pe două nume diferite. Gheorghiţă Alexe sau Gheorghiţă Moise a ajuns la Secţia 3 de Poliţie din Piteşti pentru investigaţii. El este cercetat pentru fals privind identitatea, iar, dacă se va stabili că, în mod voit, s-a folosit de cartea de identitate al cărei nume nu mai este valabil, poate fi acuzat şi de uz de fals.

Prins pentru că a parcat neregulamentar prin Piteşti

Vineri dimineaţă, un echipaj al Poliţiei Locale Piteşti a observat un Volkswagen parcat neregulamentar pe Calea Bucureşti, din Piteşti. Oamenii legii au întocmit proces verbal pentru contravenţie, iar câmpulungeanul a fost recalcitrant. „Ne-am dus la şofer şi i-am cerut actele la control. În prima fază, nu a vrut să ni le dea! Ne-a înjurat şi ne-a scuipat, fiind recalcitrant. După multe insistenţe, i-a dat actele colegului. Cartea de identitate era pe numele de Gheorghiţă Moise. A fost întocmit procesul verbal de contravenţie, fiind sancţionat cu patru puncte amendă. Nu a vrut să semneze procesul verbal, continuând să vorbească urât.”, a declarat pentru presa judeţeană Ionuţ Ion, agent la Poliţia Locală Piteşti. Echipajul a plecat la sediu, acolo unde s-au făcut verificări în sistem. Atunci a ieşit la iveală faptul că bărbatul se numeşte în realitate Gheorghiţă Alexe, codul numeric personal de pe documentul prezentat iniţial oamenilor legii corespunzând acestui nume. La scurt timp după ce s-a constatat anomalia, surpriză! Tocmai când se întrebau cum să-l găsească pe bărbatul care folosise un document al cărui nume nu corespundea, omul a venit singur „în gura lupului“. În sediul Poliţiei Locale a intrat val vârtej bărbatul sancţionat. Omul, supărat foc pe poliţiştii care l-au amendat, venise să le ceară socoteală. Spunea că vrea să i se facă dreptate, că sancţiunea i-a fost dată abuziv. Când a fost întrebat de ce pe cartea de identitate figurează cu Moise, a mai scos una pe care avea numele de Alexe Gheorghiţă, figurând acelaşi CNP.  Bărbatul a explicat că a divorţat, iar, după desfacerea căsătoriei, a revenit la numele său iniţial, şi anume cel de Alexe. Nu a vrut să spună de ce avea două cărţi de identitate şi de ce le folosea pe ambele.

De fapt, se numeşte Gheorghiţă Blegu

Câmpulungeanul a ajuns la Secţia 3 de Poliţie, acolo unde a fost dus pentru audieri. Aici, oamenii legii au descoperit o altă surpriză. A mai apărut un nume, şi anume Blegu. Acesta este, de fapt, numele cu care câmpulungeanul s-a născut, dar care nu i-a plăcut, pe motiv că ar fi fost indecent. La Serviciul de Evidenţă a Populaţiei Argeş, directorul executiv Marian Viorel Badea a lămurit situaţia: „După naştere, bărbatul a avut un nume indecent (n.r. Blegu), s-a căsătorit şi a luat numele soţiei (n.r.  Moise), iar după divorţ a cerut să revină la numele iniţial, cel indecent. Ulterior s-a răzgândit şi a solicitat schimbarea numelui (n.r. Alexe), fiindu-i emisă o carte de identitate pe ultimul nume. Când a depus documentaţia pentru obţinerea cărţii de identitate cu noul nume, a declarat că a pierdut vechiul document. Oricum, noul document emis îl anulează pe cel vechi.”. Bărbatul va fi cercetat pentru fals privind identitatea şi fals în declaraţii. Având în vedere că folosea cartea de identitate cu numele de Moise, toate procesele verbale întocmite pe acest nume sunt anulate de drept, pe motiv că numele nu corespunde. Nu este exclus ca individul să ştie bine acest lucru şi tocmai de aceea o folosea pe cea veche. Se fac verificări pentru a se stabili dacă bărbatul a obţinut credite sau a folosit documentul cu numele vechi şi în alte scopuri. Buletinul care nu mai este valabil a fost reţinut de poliţişti, urmând să fie anulat.

O şoferiţă din Mihăeşti a dat peste o bătrână grăbită să ajungă la biserică

O musceleancă a fost, duminică, protagonista unui accident de circulaţie petrecut pe DN 73, în dreptul localităţii Mărăcineni. Femeia din Mihăeşti a lovit cu maşina o bătrână în vârstă de 86 de ani care se afla în drum spre biserică. Musceleanca spune că a văzut-o în ultima clipă şi nu a mai putut să evite impactul. Zona este una cunoscută din cauza multiplelor accidente mortale, iar în apropiere este o trecere de pietoni. Femeia este acum cercetată pentru omor din culpă.

Bătrâna a murit la spital după o jumătate de oră

Cu puţin înainte de ora 8.00, duminică, Maria Matei, în vârstă de 86 de ani, din comuna Mărăcineni, a plecat spre biserică. În drum spre lăcaşul de cult, ar fi trebuit să ia un maxi-taxi. Nu a mai ajuns în staţie, pentru că a fost lovită de o maşină. Impactul a fost extrem de puternic, astfel încât bătrâna a fost făcută una cu pământul. Lucrurile sale s-au împrăştiat pe şosea. Unul dintre pantofi i-a fost smuls din picior şi a ajuns în şanţul de pe marginea drumului. A fost chemat un echipaj al Serviciului de Ambulanţă şi victima a fost transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean. Din păcate, bătrâna a decedat la scurt timp, la spital. şoferiţa Nicoleta N., în vârstă de 34 de ani, din comuna Mihăeşti, se afla în stare de şoc, după accident. Ea venea la Piteşti, să-l ia acasă pe soţul ei, şofer profesionist, care tocmai se întorsese dintr-o cursă din Anglia. Ajunsă la Mărăcineni, a lovit-o pe bătrână. După eveniment, plângând de supărare, şoferiţa le-a povestit oamenilor legii că victima i-a sărit în faţă, în timp ce traversa. La scurt timp, la locul tragediei a ajuns şi soţul conducătoarei auto, care aflase de nenorocire.
Din primele cercetări ale poliţiştilor, a reieşit că vinovată de tragedie se face Maria Matei. „Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş a fost sesizat de producerea unui accident rutier, în comuna Mărăcineni. O femeie în vârstă de 34 de ani, în timp ce se deplasa din direcţia Câmpulung către Piteşti, a accidentat mortal o femeie în vârstă de 86 de ani, care se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis, fără să se asigure. şoferiţa nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.”, a declarat Mă­dălin Zamfir, purtător de cuvânt al IPJ Argeş. Martoră a nenorocirii, o localnică este, însă, de altă părere. „Mai avea doar un metru să treacă şi să ajungă la staţie... La doar câţiva metri, era trecerea de pietoni. N-a folosit-o, dar ăştia, şoferii, nu pot să încetinească viteza?! Aici, a murit atâta lume şi se ştie, că s-a dat la televizor. N-a văzut-o, vă spun eu! şoferiţa a zis că ea (n.r. - victima) trecea de aici, încolo. Cum să treacă, însă, când ea mai avea un metru şi ajungea la staţie?!”, a declarat Tatiana Dincă. Victima accidentului cumplit era o femeie foarte credincioasă. Văduvă de peste 40 de ani, ea îşi găsise alinarea şi liniştea în credinţă. Poliţiştii Serviciului Rutier Argeş au întocmit dosar de cercetare penală, sub acuzaţia de ucidere din culpă, urmând să se stabilească în mod cert cine se face vinovat de cele petrecute.

Europenii n-au vrut să deconteze toate lucrările la Colegiul „Carol I”

O parte din aceşti bani pierduţi - puţini, cum i se par primarului cele 760 de milioane - n-a fost returnată de Uniunea Europeană, pentru că, la vizita finală, anumite dotări au fost găsite distruse sau, pur şi simplu, lipseau.
La şapte luni distanţă de momentul finalizării investiţiei de reabilitare a Colegiului Naţional Pedagogic „Carol I”, consilierii municipali s-au trezit în faţă cu un material, prin care Executivul le cerea ca o sumă pe care Uniunea Europeană n-a vrut s-o deconteze să fie suportată din bugetul local. Ce le solicita conducerea Primăriei era, de fapt, o simplă formalitate, fiindcă „răul” (unul de neluat în seamă, în comparaţie cu valoarea totală a proiectului, după cum consideră şeful Executivului) fusese produs deja. Adică cheltuiala, în integralitatea ei, a fost plătită din banii câmpulungenilor, iar, când a venit vremea rambursărilor de fonduri de la UE, europenii au considerat de cuviinţă să nu achite şi aceste 760 de milioane de lei vechi, care au rămas în sarcina municipalităţii. Motivul respingerii returnării acestor bani nu este clar, lecturând raportul care a stat la baza proiectului de hotărâre. Doar că, iniţial, suma a fost considerată şi aprobată de finanţator ca eligibilă, apoi, dintr-odată, după ce lucrarea a fost încheiată, n-a mai fost, prin urmare, a rămas bună plătită de câmpulungeni. Totuşi, o parte din aceşti bani pierduţi - puţini, cum i se par primarului cele 760 de milioane - n-a fost returnată de Uniunea Europeană, pentru că, la vizita finală, anumite dotări au fost găsite distruse sau, pur şi simplu, lipseau.

La vizita finală s-au găsit dotări care fie erau distruse, fie lipseau

Cheltuielile pe care europenii au refuzat să le deconteze în cadrul proiectului „Consolidare - reabilitare a Colegiului „Carol I”, derulat în intervalul 20 decembrie 2011 - 22 mai 2014, privesc organizarea de şantier. „Deşi în bugetul proiectului a fost prevăzută şi aprobată de finanţator ca şi cheltuială eligibilă pentru organizarea de şantier suma de 72.084,75 lei + 17.300,34 lei TVA, la cererea de rambursare nr.14 (finală) suma de 59.328,67 lei + 14.238,88 lei TVA, reprezentând cheltuieli aferente organizării de şantier, a fost considerată neeligibilă, în baza Ordinului nr.185/621 din 18 februarie 2008 pentru aprobarea criteriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenţie 3.4. Prin acest Ordin, nu toate lucrările pentru organizarea de şantier, prevăzute de H.G. 28/2008 (privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii), sunt considerate eligibile.”, precizează raportul întocmit de Sorin Bălăşcan, de la Compartimentul Investiţii - Achiziţii.
Pentru suma de 1.922,55 lei + 461,41 lei TVA, neeligibilitatea are drept cauză faptul că, la vizita finală, „o serie de repere - etajere, port-prosop, port-hârtie - au fost găsite deteriorate sau lipsă.”, precizează raportul Executivului, care pune distrugerile şi lipsurile pe seama elevilor, întrucât „lucrările s-au desfăşurat concomitent cu procesul de învăţământ. Pe măsură ce erau finalizate diferite sectoare din clădire, erau predate în exploatare.”

După acelaşi principiu, este posibil să plătim cheltuieli neeligibile la Kretzulescu de-o să ne „usture”

În momentul în care liberalul Iustinian Stănescu a cerut explicaţii de la Executiv în legătură cu motivul răzgândirii finanţatorului în privinţa eligibilităţii cheltuielilor privind organizarea de şantier, i s-a livrat o lămurire cu titlu general. Adică nu este singurul caz în care Ministerul Dezvoltării şi Agenţia de Dezvoltare Regională aprobă valoarea contractului, iar, când sunt transmise la aprobare cererile de rambursare, anumite capitole sunt declarate neeligibile. „Aici, la valoarea totală a proiectului,  2 milioane de euro, aceasta este o sumă, consider eu, foarte mică. Nu declarăm noi aceste sume neeligibile.”, a precizat primarul. „Nu mărimea sumei a fost problema care m-a interesat, ci atitudinea. Dacă tu, minister, dacă tu, ADR, la început, o consideri eligibilă şi o bagi în cheltuiala eligibilă, peste doi ani, de ce îmi spui că este neeligibilă? Puteau să fie cinci bani, domnul primar!”, a ripostat colegul Stănescu.
Pericolul cel mare, de a suporta nişte cheltuieli despre care, momentan, nu se ştie dacă sunt eligibile sau neeligibile, este, însă, la proiectul Kretzulescu. Este adevărat că, în acest caz, nu se ştie, în faza în care se află, dacă ni se va returna ceva de la UE, dar să mergem pe variantă optimistă a finalizării cu succes şi a decontării plăţilor efectuate de Primărie. O piedică privind eligibilitatea şi neeligibilitatea unor cheltuieli a apărut de când a fost vorba de decontarea amenajărilor peisagistice, care pun în valoare monumentul. În Ghidul Solicitantului se precizează clar că acestea sunt cheltuieli eligibile, adică sunt suportate de Uniunea Europeană. „În momentul în care ne-am dus cu listele de lucrări propuse pentru a fi decontate şi a fi incluse în valoarea contractului, pe cheltuieli eligibile, o serie întreagă de dotări au vrut să ni le dea direct jos. Dar n-avem nicio certitudine că, atunci când mergem la decontări, o parte dintre ele nu vor fi considerate neeligibile.”, s-a plâns primarul.

Patru consilieri au votat împotriva cerinţei primarului

În cazul „Carol I”, o parte din organizarea de şantier a fost declarată neeligibilă. În opinia primarului, suma declarată neeligibilă în cadrul unui proiect cu o valoare totală de peste 2 milioane de euro, după licitaţie, nu reprezintă o influenţă foarte mare pe procentele asumate de municipalitate. „Să nu uităm că, atunci când am dat hotărârea de Consiliu, ne-am angajat că vom suporta eventuale cheltuieli neeligibile care vor fi declarate în timpul implementării proiectului.”, a susţinut şeful Executivului. „Parţial sunt de acord cu dumneavoastră, domnule primar. Dar vă întreb: noi am contestat acest ordin?”, a intervenit George Bălan. „Aici n-avem ce să mai contestăm.”, a replicat cel chestionat. „Atâta timp cât în Ghidul Solicitantului avem acea prevedere că „da”, tu, ulterior, vii şi spui că „nu”, atunci eu te contest pe baza documentelor anterioare. Cel puţin, să nu creadă că suntem toţi “sub masă”.”, a continuat dialogul Bălan.
La vot, când patru consilieri au fost împotrivă ca din banii câmpulungenilor să fie suportată suma nedecontată de UE, iar unul s-a abţinut, primarul şi-a stăpânit cu greu nervozitatea că nu toată lumea “cade pe spate” la proiectele sale de succes, care generează costuri mai mari pentru bugetul local decât cele planificate. „Nu cred că este corect, după derularea cu succes a unui proiect şi apariţia unei astfel de modificări raportată la suma totală derulată, infimă, să se respingă o astfel de hotărâre. Eu n-am zis înainte nimic, dar mi se pare riscant un astfel de lucru.”, a şuierat acesta printre dinţi.

Mama criminală, eliberată din arest şi internată la ospiciu

La începutul lunii noiembrie, Muscelul a fost zguduit de o crimă oribilă. O mamă şi-a ucis cu sânge rece copilul de numai 4 ani, pe care i-ar fi împlinit în aceeaşi lună. Gabriela Ţicu i-a tăiat gâtul băieţelului, într-un moment de rătăcire emoţională. Tânăra în vârstă de 25 de ani era cunoscută cu probleme psihice şi urma să fie internată într-un spital de specialitate. Cazul a fost preluat de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, iar tânăra a fost arestată preventiv, măsură ce a fost prelungită de către magistraţi până pe 11 decembrie 2014, când a fost eliberată şi internată într-un institut medical de specialitate.

Tribunalul îi prelungise arestul preventiv până la sfârşitul anului

Oribila crimă a tinerei de 25 de ani a fost prezentată la nivel naţional de către publicaţiile şi televiziunile centrale. Vecinii Gabrielei Ţicu, precum şi rudele cereau ca aceasta să îşi petreacă restul vieţii în puşcărie, să nu mai vadă niciodată lumina zilei sau chiar să aibă aceeaşi soartă ca a copilului de numai patru ani, care şi-a găsit sfârşitul tăiat la gât ca un animal. Mama criminală a fost arestată în ziua în care a comis oribila crimă şi instanţa a hotărât că trebuie să fie cercetată în stare de arest preventiv. Pe 26 noiembrie i-a fost prelungit mandatul de arest preventiv până pe 30 decembrie, inclusiv. „Dispune prelungirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpata ŢICU GABRIELA cu încă 30 de zile, de la data de 01.12.2014, până la data de 30.12.2014, inclusiv. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare pronunţată în şedinţa Camerei de Consiliu de la 26 noiembrie 2014, la Tribunalul Argeş, Secţia Penală.”, se arată în încheierea instanţei de judecată. Nu a apucat să stea în arestul Inspectoratului de Poliţie Argeş până la sfârşitul duratei, întrucât, la propunerea procurorilor, a fost internată într-un institut medical de specialitate. Măsura este provizorie, până când criminala se va însănătoşi sau starea sa se va ameliora şi va fi eliminată starea de pericol. „Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş. În temeiul art.242 alin.1 C.pr.penală, revocă măsura arestării preventive luată faţă de inculpata Ţ.G. Dispune punerea în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 62/UP/2014, emis la data de 01.11.2014, de Tribunalul Argeş, dacă nu este reţinută sau arestată în altă cauză. În baza art.247 C.pr.penală rap. la art.110 C.penal, dispune luarea faţă de inculpată, în mod provizoriu, a măsurii internării medicale într-un institut medical de specialitate până la însănătoşire sau până la o ameliorare care să înlăture starea de pericol. Se emite adresă către Direcţia de Sănătate Publică Argeş pentru a lua măsuri în vederea internării medicale provizorii a inculpatei.”, a fost sentinţa Tribunalului Argeş. Astfel, după ce şi-a omorât copilul cu sânge rece, criminala va sta internată, pe termen nelimitat, într-un ospiciu, acolo unde i se vor asigura toate condiţiile. Mulţi spun că decizia este nedreaptă, dar asta este legea şi trebuie respectată.

Tragedia putea fi evitată

Gabriela Ţicu era cunoscută cu afecţiuni medicale severe şi urma un tratament. Din păcate, aceasta nu l-a continuat şi a ajuns în stadiul în care avea vedenii. Spunea prin sat că în podul casei sunt creaturi malefice, care se caţără şi scot zgomote ciudate. Mai mult decât atât, aceasta a declarat în mai multe rânduri cunoscuţilor că îşi va omorî copilul, dar nimeni nu a băgat-o în seamă. Nimeni nu a crezut că este în stare de aşa ceva. Totul a pornit din perioada în care era lăuză. Atunci, a suferit un şoc puternic, a intrat în depresie, stare pe care nu a putut s-o depăşească. Imediat după naştere, a făcut o criză şi a încercat să se sinucidă bând clor. A fost internată şi a ţinut boala sub control prin tratament medicamentos, pe care nu l-a mai luat, iar nebunia i-a acaparat mintea. Apropiaţii au văzut că, în ultima perioadă, situaţia devenise extrem de gravă.
Spunea că o doare foarte tare capul, iar luciditatea îi dispăruse definitiv. Avea vedenii cu monştrii, iar vecinilor şi rudelor le-a spus că îşi va ucide copilul într-o zi şi ea va fi arestată de Poliţie. Aşa s-a întâmplat şi, la scurt timp după tragedie, apropiaţii şi-au dat seama că ameninţările ei au fost reale, iar nenorocirea putea fi evitată. Părinţii Gabrielei au scăpat-o din ochi pentru un moment, iar aceasta a profitat şi i-a tăiat gâtul copilului în timp ce  dormea. Tatăl copilului lucrează prin ţară şi nu a fost acasă în momentul incidentului. Când s-a întors pentru înmormântarea unicului său copil, a declarat că nu îşi va vizita niciodată soţia şi nici nu îl interesează de soarta ei şi ar trebui să nu mai vadă lumina zilei. „Nu am cum s-o iert. Să plătească pentru ce a făcut. Puşcărie pe viaţă!”, au fost cuvintele tatălui. Rudele au fost la fel de îndurerate. Spun că femeia a comis crima cu bună ştiinţă. Mai mult, susţin că, după ce i-a tăiat gâtul micuţului, a şters urmele şi s-a spălat de sânge. „O nenorocită! S-a dus în pârâu şi s-a spălat pe mâini, ca şi cum ar fi tăiat o găină. Ar trebui să sufere şi ea cât a suferit bietul copil. Nu merită să fie iertată!”, a declarat naşa băieţelului. Rudele spun că a făcut teribilul gest cu bună ştiinţă şi pentru asta trebuie să plătească, dar orice pedeapsă este mult prea blândă. Deocamdată, este pusă în libertate şi este internată într-un ospiciu, unde beneficiază de tratament, în timp ce copilul său putrezeşte într-un mormânt.

Oprea şi Trâmbaciu, reclamaţi la DNA şi Ministerul Culturii

O candidată s-a simţit umilită şi jignită la concursul pentru postul de arheolog
Corina Mariana Cialîcu, o câmpulungeancă stabilită la Piteşti, s-a adresat redacţiei Evenimentul Muscelean cu o sesizare referitoare la maniera de desfăşurare a concursului de arheolog debutant, organizat de Muzeul Municipal, la sfârşitul anului trecut. Demersul făcut de aceasta către ziarul nostru reprezintă un pas, după ce anterior s-a adresat altor trei instituţii: Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, Ministerul Culturii şi Cultelor - Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Argeş. Din cauza întinderii adresei Corinei Mariana Cialîcu, vom reţine o parte din cele sesizate de aceasta, cu precizarea că vom reveni în următoarea ediţie asupra celorlalte aspecte care au nemulţumit-o şi au determinat-o să procedeze astfel. Acuzaţiile sale împotriva reprezentanţilor Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea şi Ştefan Trâmbaciu, sunt foarte grave, mai ales în cazul ultimului, Corina Mariana Cialîcu declarându-se jignită şi umilită de comportamentul acestuia.                
“(...)Pe site-ul Muzeului erau postate următoarele informaţii: Concursul constă în: • Pe data de 22 decembrie 2014, ora 10.00, selecţia dosarelor; • Proba scrisă constă într-o lucrare scrisă, conform bibliografiei de specialitate, test de Limba Engleză şi probă practică de utilizare a calculatorului - 22.12.2014, ora 12.00; • Data interviului va fi comunicată ulterior. Atât selecţia dosarelor, cât şi corectarea probei scrise şi a interviului trebuiau făcute de o comisie de specialişti în domeniu. Pe 22 decembrie 2014, ora 11.30, s-a afişat pe uşa de la intrare a Muzeului rezultatul dosarelor admise, dosarul meu fiind singurul admis, pentru că întruneam toate condiţiile cerute de post.
La ora 12.00, pe 22 decembrie 2014, am fost chemată din faţa uşii Muzeului de către doamna secretară şi preluată de managerul Alexandru Oprea şi condusă la etajul instituţiei, în biroul său, însoţită de paznicul instituţiei, de care aveam să fiu supravegheată pe durata probei scrise şi practice. Mi-a fost adus plicul cu subiecte, sigilat, de către manager, pus pe birou şi mi s-a spus să îl deschid. Mi s-a atras atenţia să închid telefonul şi să nu am la mine materiale ajutătoare, după care a ieşit, rămânând cu paznicul Muzeului. Am respectat regulile conform cărora nu trebuia să am la mine niciun fel de material ajutător şi am închis telefonul mobil.
În tot acest timp, a trecut şefa de secţie, ocazie cu care am mai solicitat câteva foi de scris. După două ore şi jumătate, am anunţat că am terminat proba scrisă şi că aş vrea să trec la cea practică. Mi s-a spus că o să mi se aducă laptopul în birou, că locul în care trebuia să merg să dau proba practică, adică pe holul Muzeului, era ocupat de ţinerea unei conferinţe de presă, de către managerul Muzeului şi un Consiliu de Administraţie, în care sunt incluşi şi trei consilieri locali, dar şi o asociaţie denumită „Prietenii Muzeului Câmpulung”, structură din care nu lipseşte fostul manager Ştefan Trâmbaciu.
După aducerea laptopului, am aşteptat 30 de minute, să vină şefa de secţie să introducă parola, pentru că cel care o introdusese nu o mai ştia. După terminarea probei practice, am predat lucrarea şefei de secţie, care se afla în birou, rămasă de la introducerea parolei pe laptop, care mi-a zis că pot pleca şi că Muzeul mă va anunţa ce va urma. La ieşirea din instituţie, am fost strigată de şefa de secţie să rămân, căci are domnul director să îmi comunice ceva. Acesta m-a anunţat ca a doua zi, pe 23 decembrie 2014, la ora 10.00, să mă prezint la interviul cu comisia.
Din acel moment, mi-am dat seama că ceva nu este în regulă şi că nu se respectă regulamentul de concurs. Am să argumentez de ce. Etapele care trebuiau urmate, conform regulamentului, erau următoarele: • Pe 22 decembrie 2014 - selecţia dosarelor participanţilor la concurs şi afişarea rezultatelor; • Depunere contestaţii - selecţie dosare; • Afişarea rezultatelor finale după contestaţie; • Susţinerea probei scrise (eliminatorii); • Afişarea rezultatelor probei scrise; • Depunere contestaţii - proba scrisă; • Afişarea rezultatelor finale după contestaţie; • Susţinerea interviului; • Afişarea rezultatelor interviului; • Depunere contestaţii interviu (ai dreptul să conteşti componenţa şi comportamentul comisiei); • Afişarea rezultatelor finale ale concursului. Nu a fost respectată nicio etapă a regulamentului de concurs, mai mult, a fost încălcat flagrant regulamentul concursului.
A doua zi, pe 23 decembrie 2014, la ora 10.00, m-am prezentat la sediul Muzeului, am aşteptat pe hol, până am fost chemată de director şi, din nou, condusă în acelaşi birou, însoţită de trei domni, prezentaţi ca membri ai comisiei. Am intrat în birou, directorul a plecat, eu rămânând cu cei trei membri, care nu s-au prezentat, doar că pe doi dintre ei îi cunoşteam din vedere: pe domnul Dragoş Măndescu şi pe fostul director al Muzeului Municipal Câmpulung, Ştefan Trâmbaciu, actual pensionar. Celălalt reprezentant al comisiei am înţeles că era din Târgovişte. De la primul contact, cei doi membri ai comisiei, Ştefan Trâmbaciu şi cel de la Târgovişte, au folosit un ton agresiv, persiflant şi de intimidare. Domnul Dragoş Măndescu a avut un comportament civilizat şi respectuos. Cei doi au abuzat din poziţia examinatorului, m-au jignit, mi-au contestat studiile, ironizat profesorii, m-au discriminat, făcând aluzie la vârsta mea (49 ani) şi la faptul că sunt femeie.
Interviul a decurs timp de două ore într-o încercare teribilă din partea celor doi de a mă umili şi  înjosi, de a pune întrebări haotice şi derutante, care, de cele mai multe ori, nu aveau nicio legătură cu obiectul interviului. Mi-au fost puse întrebări ce proveneau din activitatea profesională a unui arheolog expert şi nu debutant. Deşi răspundeam, răspunsurile mele erau ironizate. Au făcut tot posibilul să mă intimideze şi să mă enerveze, pe toată durata interviului afişând o notă de ironie şi agresivitate verbală, menţionând permanent că în faţa mea stau nişte experţi.
Ştefan Trâmbaciu era foarte preocupat de ce am făcut eu liceul şi studiile superioare în domeniul Istoriei şi Arheologiei, că de ce nu am mers pe ramura sportului (menţionez că sunt şi antrenor sportiv) şi am făcut şi Istoria, insinuând că am făcut aceste studii aşa, pentru o diplomă, şi că nu am nicio legătură cu acest domeniu. (...). Atât Ştefan Trâmbaciu, cât şi cel de la Târgovişte m-au întrebat dacă la vârsta mea mai pot învăţa ceva, ceea ce consider că a fost un act vădit de abuz şi discriminare, la inteligenţa mea şi vârsta mea, în condiţiile în care vârsta nu a fost o condiţie a participării la concurs. (...) După interviu am plecat fără nicio explicaţie sau informaţie, privitor la afişarea rezultatelor, mormăindu-mi-se ceva de genul „o să vă anunţe Muzeul”. (...) Neregulile nu s-au oprit aici. Pe data de 24 decembrie 2014, în jur de ora 12.30, a fost pus pe uşă rezultatul concursului, bineînţeles că eram respinsă. Eu nu am fost anunţată, menţionez că locuiesc în Piteşti, Argeş. Pe data de 25 decembrie 2014, între orele 13.00 - 14.00, a apărut anunţul pe site-ul Muzeului, dar ce să vezi? Data anunţului apărea pe 23 decembrie 2014. Pe data de 23 decembrie, pe site nu a fost postat decât rezultatul selecţiei dosarelor pentru restaurator debutant.
Acest fapt m-a împiedicat să depun contestaţie, în termenul legal, nefiind anunţată de rezultatul final al concursului în timp util, ceea ce, de fapt, s-a şi urmărit. Nu a fost anunţată nicio dată de depunere a contestaţiei. Pe uşa Muzeului, cât şi pe site apar doar probele şi notele, rezultatul şi o ştampilă a Muzeului, cu o semnătură… a cuiva, probabil, a secretarei, nici urmă de numele şi semnăturile comisiei şi, mai ales, ale secretarului comisiei, care a fost inexistent, şi care erau obligatoriu să apară. (...) Nu am făcut această sesizare pentru a obţine postul, ci pentru ca să nu mai fie umilite şi desconsiderate şi alte persoane care merg să susţină un concurs pe post.”
Cu stimă şi respect, Cialîcu Corina Mariana

“Afirmaţiile făcute de candidată sunt neadevărate şi dovedesc intenţia de a masca slaba pregătire a acesteia”

Managerul Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea:
Pentru a afla punctul de vedere al conducerii Muzeului Municipal, vizate de acuzaţiile Corinei Mariana Cialîcu, ne-am adresat atât managerului Alexandru Oprea, cât şi fostului director Ştefan Trâmbaciu, reclamat pentru comportament neadecvat. Din răspunsul managerului Alexandru Oprea pus la dispoziţia redacţiei noastre extragem fragmentele prin care sunt clarificate situaţiile descrise mai înainte de pretendenta la postul de arheolog. Restul lămuririlor vor face obiectul unui articol în ediţia viitoare a ziarului. Iată, în continuare, cum sunt explicate de directorul Alexandru Oprea următoarele chestiuni punctuale solicitate de redacţia “E.M.”.

• afişarea rezultatului după proba scrisă;
Rezultatul probei scrise a fost afişat pe pagina de Internet a Muzeului în seara zilei de 22.12.2014. Suplimentar, ca o dovadă asupra bunei credinţe în desfăşurarea cu succes a concursului (dar şi luând în considerare localitatea de domiciliu, alta decât locaţia de organizare a concursului), candidata a fost informată verbal asupra datei şi orei interviului - implicit asupra faptului că a promovat proba scrisă şi cele practice şi s-a calificat pentru etapa ulterioară. Moment în care candidata a fost foarte surprinsă de faptul că mai există încă o probă, fapt care poate denota că nu cunoştea conţinutul anunţului de organizare a concursului (publicat timp de 45 de zile, conform legii, atât la sediul instituţiei, cât şi pe pagina de Internet a acesteia).
• afişarea rezultatului interviului;
• data la care a fost afişat la sediul instituţiei rezultatul concursului;
• data la care a fost afişat pe site-ul instituţiei rezultatul concursului (în conţinutul sesizării este prezentată a fi 25 decembrie 2014, cauză din care candidata a fost împiedicată să depună contestaţie în termenul legal);
Legislaţia incidentă nu prevede un termen legal de afişare a rezultatelor. Mai mult decât atât, legea prevede că termenul de depunere a contestaţiilor (respectiv 48 de ore) se calculează DUPĂ afişarea rezultatelor. Mai mult, termenul de 48 de ore, aşa cum este expres prevăzut de lege, se referă la zile lucrătoare. Coincidenţa organizării concursului cu perioada de zile acordate libere de către Guvernul României (25-26.12), urmate de zile nelucrătoare conform Codului Muncii (sâmbătă, duminică - 27-28.12) înseamnă că termenul de depunere a contestaţiilor a fost 29-31.12.2015. Suplimentar, având în vedere programul special de funcţionare al Muzeului publicat pe mijloacele de informare, personalul Muzeului a fost prezent şi în perioada zilelor nelucrătoare la sediul unde s-a organizat concursul. Aceste situaţii în fapt afirmă că respectivul candidat a avut la dispoziţie un termen de cinci zile - mult mai mult decât prevede legea (2 zile lucrătoare) de a formula o contestaţie asupra rezultatului. Acest fapt nu a avut loc nici până la momentul formulării prezentului răspuns.

• Clarificarea situaţiei descrise de candidată, privitoare la Ştefan Trâmbaciu, în calitatea sa de membru al comisiei de examinare;
Comisia de evaluare a concursului a fost formată din specialişti în domeniul arheologic. Toţi membrii Comisiei au titlul academic de doctor, precum şi activitate didactică, şi sunt experţi înregistraţi în Registrul Arheologilor, fiecare având o activitate de peste 10 ani în domeniu. Suplimentar, calitatea membrilor de funcţii decizionale în cadrul unor muzee prestigioase a avut, de asemenea, rol în selecţia grupului de evaluatori.
Afirmaţiile defăimătoare ale candidatei privind statutul de persoană angajată/aflată la pensie/angrenată în activităţi ale societăţii civile a domnului prof. Dr. Ştefan Trîmbaciu dovedesc odată în plus, dacă era cazul, necunoaşterea legii (care nu specifică sau îngrădeşte accesul la statutul de evaluator pe criterii de angajare), dar şi dorinţa de a aduce atingere atât persoanei, cât şi actului de evaluare.
Independenţa actului de evaluare constă în faptul că niciunul dintre membrii comisiei nu este angajat al organizaţiei care a organizat concursul de evaluare, iar două treimi dintre aceştia (majoritate, astfel, în cazul notării) nu domiciliază în localitatea în care funcţionează organizaţia.

• Clarificarea altor aspecte sesizate de candidată, pe care dumneavoastră, ca reprezentanţi ai Muzeului Municipal, le consideraţi ca fiind neconforme cu realitatea.         
Afirmaţiile făcute de candidată, în integralitatea lor, privind atitudini discriminatoare şi jignitoare în cadrul interviului faţă de aceasta sunt neadevărate şi dovedesc intenţia de a masca slaba pregătire a acesteia, aşa cum a fost ea considerată de către membrii comisiei, prin rezultatul evaluării.
Pe toată durata după organizarea concursului până la momentul prezent, candidata nu a solicitat nici o clarificare - chiar şi informală - asupra paşilor ulteriori sau a prestaţiei din cadrul concursului. Acest fapt poate demonstra lipsa unei bune credinţe în modul de raportare la organizaţie, membrii comisiei şi instituţie.
Menţiunile referitoare la desfăşurarea concursului, cu precădere a probelor scrise şi practice, deşi unele relatate corect (timpi de aşteptare şi spaţii), sunt interpretate în documentul primit cu rea intenţie. Opinia organizatorului concursului este că desfăşurarea probelor acestuia s-a desfăşurat în condiţii optime (chiar dacă nu perfecte în materie de spaţii disponibile) şi care nu au prejudiciat în nici un fel şansele candidatei. Cu titlu exemplificativ, supravegherea în cadrul derulării probelor scrise şi practice nu trebuie - chiar este recomandat - să nu se facă de către membri ai comisiei, tocmai pentru a se evita orice potenţial conflict de interese şi sau suspiciune de fraudă pe perioada derulării acestuia.
Cu titlu general, conducerea Muzeului doreşte să facă următoarele precizări: Postul vacant de arheolog datează din perioada premergătoare prezentului contract de management. Prin acţiunile demarate la nivelul anului 2014 (organizarea în două rânduri a concursurilor), prezenta conducere a continuat demersurile de sporire a echipei de specialişti a Muzeului şi de diversificare a activităţilor. Concursurile organizate până acum şi cele care vor urma în continuare vizează exclusiv scopul pentru care au fost create. Acuzaţii de genul preferinţelor faţă de unele persoane sau intenţia de a obţine foloase necuvenite se anulează prin analiza activităţii de până acum în procesul de gestiune a personalului (în condiţiile legii, concursuri de promovare promovate cu succes, organizare de concursuri, etc.). Absurditatea unor astfel de afirmaţii, precum şi reaua-intenţie sunt dovedite în fapt de nerealismul acestora, imposibilitatea unor acţiuni, şi demersurile ulterioare. Considerăm astfel că nici nu merită acordată o atenţie sporită din partea Muzeului unor afirmaţii care denotă mai curând un comportament inadecvat, incorect şi chiar ilegal.
Datorită slabei pregătiri profesionale şi a inegibilităţii dosarelor prezentate până în acest moment, Muzeul este nevoit să organizeze în cel mai scurt timp un nou concurs de ocupare a postului vacant de arheolog debutant, în condiţiile legii, şi va continua să facă acest lucru până la finalizarea cu succes, prin angajarea unei persoane care, prin pregătire profesională, comportament, atitudine şi deontologie, să îndeplinească condiţiile cerute pentru un astfel de post. Faptul că în ciuda organizării în serie a concursului postul nu a fost încă ocupat nu poate conduce către angajarea fără discernământ şi fără criterii stricte, doar pentru că „trebuie”.
Alexandru OPREA Manager


Recomandam - ziare romanesti

Abonare newsletter stiri.com.ro

Adresa de e-mail:

Transport Mobila International